Ziua Imnului Național. „Deșteaptă-te române” – cântecul care a înflăcărat revoluționarii de la 1848

Pe 29 iulie este Ziua Imnului Național sărbătorită începând cu anul 1998, în urma unei hotărâri a Parlamentului României. Imnul național, drapelul și stema sunt cele mai semnificative simboluri naționale, reprezentând, cu siguranță, și cel mai bun brand de țară.

Conform Dicționarului explicativ al limbii române imnul reprezintă un „cântec solemn apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității naționale sau de stat”.

Nevoia unui imn național al românilor își are rădăcinile în secolul al XIX-lea, într-o perioadă de mari frământări istorice, când se afirmă ideologia națională. Era perioada idealurilor pașoptiste și în acest context, românii aveau nevoie de un mesaj mobilizator, de un cântec eroic care să-i încurajeze, să le dea patriotism și speranță în lupta pentru plămădirea națiunii române. Așa a apărut „Deșteaptă-te române”, cântec care a înflăcărat revoluționarii de la 1848.

Istoria imnurilor naționale  ale României

Țara noastră a avut 6 imnuri naționale, care au reflectat practic regimul politic al perioadei în care s-au intonat

Iată care au fost imnurile naționale:

• Primul imn oficial a apărut în anul 1862 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni câștigătorul a fost compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.
• În anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris „Imnul regal român”. A fost unul dintre cele mai iubite imnuri ale românilor.
• Cel de-al treilea imn, care a marcat instaurarea regimului totalitar comunist, a apărut în anul 1948 și s-a numit „Zdrobite cătuşe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator.
• În anul 1953, în plină politică de exterminare a oricăror drepturi și libertăți cetățenești, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu.
• În anul 1977, la dorința cuplului Ceaușescu, noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la căderea comunismului în 1989.
• În decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste „Deșteaptă-te române!” a fost intonat spontan de mase imense de oameni, stârnind un uriaș val de patriotism în rândul manifestanților. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestaţiilor.

Citește și: De ce consideră unii istorici că Ziua Națională a României ar trebui să fie 10 mai?

Câteva lucruri de reținut despre imnul național „Deșteaptă-te române”

• Poemul „Deșteaptă-te, române!”, care inițial s-a numit „Răsunet”, a fost scris în timpul Revoluției de la 1848 de către Andrei Mureșanu, poet și revoluționar român din Transilvania.
• „Deşteaptă-te române” este format din versurile strofelor 1, 2, 3, 4 şi 11 ale poeziei „Un Răsunet” de Andrei Mureşanu, pe muzica lui Anton Pann.
• “Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul național al României în 1990.
• Acest cântec patriotic a ținut trează conștiința românilor în cele mai grele momente ale istoriei noastre: , cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.
• În ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
• Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor.

• Pentru o vreme, a fost și imnul național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994).
• Imnul Naţional al României se cântă şi se publică oficial numai în limba română.

Astăzi, într-o lume aflată în plin proces de globalizare, respectarea simbolurilor   naționale  devine sacră.  Simbolurile naționale reprezintă valorile neamului nostru și calea prin care ne păstrăm identitatea națională.

Autor: P. Manișor

Surse foto: www. literaturadeazi.ro, www.wikipedia.ro.