În urmă cu un secol, la 6 august 1917, începea Bătălia de la Mărășești între România și Germania. Acestă bătălie (6-19 august) a fost episodul cel mai glorios al Primului Război Mondial și una dintre cele mai mari victorii din istoria noastră militară. Mărășești a rămas un simbol al spiritului de sacrificiu de care este capabil un popor ce-și dorește întregirea.
România amputată
Pentru România, iarna anului 1916-1917, a fost iarna durerii, dar și a speranței. Armatele germane invadaseră țara noastră: Muntenia și Oltenia ocupate, Moldova plină de refugiați și bântuită de o cumplită epidemie de tifos exantematic. Soldații flămânzi cerșeau mâncare pe la porțile caselor. Tabloul haosului era complet.
În acea iarnă disperată, statul român a hotărât să-și adăpostească tezaurul la Moscova.
Iată cum descria I.G.Duca (pe atunci ministru al Culturii) retragerea populației spre Moldova, singura rămasă neocupată:„Spectacolul drumurilor era de nedescris. Bărbați, femei, copii, bolnavi, bătrâni, schilozi, pe jos, în trăsuri, în căruțe, călări, umblau în ploaie, pe vânt, pe ninsoare. Unii nu mai puteau înainta și cădeau sleiți de puteri și lihniți de foame de-a lungul drumurilor. Alții mureau în șanțuri și trupurile lor descompuse erau lăsate pradă corbilor. În depărtare se auzeau focurile inamicului, copiii țipau, femeile plângeau, oamenii răcneau, ploaia nu mai înceta, gerul se întețea, într-o parte un sat era bombardat, într-alta se vedeau flăcări de incendiu”.
Reînvierea militară
După lunile de iarnă, cumplite, a urmat o perioadă de refacere a armatei române, cu ajutorul Misiunii militare franceze, condusă de generalul Henri Berthelot. Să nu omitem faptul că o parte a armatei a luptat în opinci, în condiții inumane.
Pentru a spori încrederea soldaților, regele Ferdinand le-a promis reforma agrară și votul universal.
În aceste împrejurări, armata română, reechipată și cu moralul refăcut, avea să dovedească adversarilor că e o forță demnă de respect.
Bătălia de la Mărășești sau „Pe aici nu se trece”
În vara anului 1917, s-au desfășurat 3 operațiuni militare la Mărăști, Mărășești și Oituz împotriva armatelor germane și austro-ungare. După un prim succes obținut la Mărăști, la 6 august 1917, începe cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în Primul Război Mondial. Eroii acestei operațiuni au fost generalii Constantin Cristescu și Eremia Grigorescu.
Operaţiune complexă, de apărare şi menţinere a liniei frontului punctată de 61 de riposte ofensive din partea românilor, era desfăşurată în condiţiile în care armata rusă, în plină disoluţie revoluţionară, îşi părăsea poziţiile.
Germanii şi austro-ungarii plasaseră lângă Mărăşeşti 12 divizii cu peste 1100 tunuri şi au început atacul prin focuri de artilerie germană asupra luncii Siretului, apărată de ruşii care începuseră să se retragă din faţă trupelor inamice. Pe poziţiile lor au intervenit însă soldaţii români .
Citește și: Ziua Imnului Național. „Deșteaptă-te române” – cântecul care a înflăcărat revoluționarii de la 1848
Sub deviza generalului Eremia Grigorescu „Pe aici nu se trece”, ostașii români au înțeles îndemnul și au oprit înaintarea trupelor inamice. Rezistența acestora a fost neobişnuit de dîrză în decursul celor 14 zile de lupte de la Mărăşeşti, continuate apoi şi la Varniţa şi Muncelu.
Cele mai dure încleștări între Armata Română și cea germană au avut loc chiar pe locul unde ulterior s-a construit Mausoleul. Dramatismul acelei bătălii este dat și de bilanțul ei. Peste 21.000 de soldați români și-au pierdut viața aici, au fost răniți sau au fost dați dispăruți.
„Aci cunoscu generalul german Mackensen ce este înfrângerea. Mărășești fu mormântul iluziilor germane.” – Eremia Grigorescu
Autor: P. Manișor
Sursă foto: www.epochtimes-romania.com
