Copiii cu tulburări din spectrul autismului au dificultăţi în comunicare și în interacțiunea socială, iar părinții se pot simți neputincioşi. Schimbarea modului în care părinții vorbesc cu copiii lor la masă, la baie și în timpul altor rutine zilnice poate pune bazele abilităților sociale și verbale ale copiilor cu autism. Realizarea de mici modificări la conversațiile de bază pe care familiile le au deja acasă poate ajuta copiii cu autism să obțină acel imbold suplimentar de care au nevoie pentru a dezvolta noi abilități sociale și de comunicare.
1. Utilizați motivaţia pentru a încuraja comunicarea
Stabiliți situații în care copiii trebuie să comunice pentru a-și satisface nevoile. Să zicem că un copil adoră budinca. Încercați să puneți doar o lingură pe farfurie, cu bolul de budincă la vedere. Acest lucru încurajează copilul să ceară mai mult din ceea ce îşi dorește și îl ajută să înțeleagă că verbalizarea nevoilor are beneficii. Puteți așeza o jucărie preferată pe un raft înalt – la vedere, dar la îndemână – astfel, copilul trebuie să o ceară.
2. Încercați o abordare „Mai puțin este mai mult”
Adesea, părinții se pricep foarte bine la „citirea minții copiilor lor” și la anticiparea nevoilor lor. Cu toate acestea, acest lucru poate reduce oportunitățile de comunicare.
Dacă un copil are încă probleme în comunicare, părinții pot oferi o alegere prin modelarea cuvântului pe care vor să-l spună un copil sau prin gestul pe care vor să îl folosească acesta, care să-l ajute să indice ceea ce îşi doreşte. În acest fel, copiii au mai multe șanse să comunice independent și să învețe să-și folosească abilitățile de comunicare.
3. Continuă să vorbești
Uneori, părinții tind să vorbească mai puțin cu copiii care nu sunt verbali, dar este important să menținem conversația. Este important pentru copil să fie cât mai mult expus la litere, cuvinte, sunete pe care nu le poate pronunţa. Vorbiţi cât mai mult cu copilul vostru, folosind de cele mai multe ori şi suport vizual (cărţi, videoclipuri etc.)
Înainte ca părinții să înceapă aplicarea acestor strategii, ar fi util ca aceștia să găsească ceea ce îl motivează cel mai mult pe copil. Părinții pot folosi orice ocazie pentru a stimula comunicarea, oricât de dificil de realizat ar părea la început.
Deşi poate părea simplu, copiii cu autism sunt foarte diferiți unul de altul atunci când vine vorba de nevoile și răspunsurile lor. Este posibil ca aceste strategii zilnice să nu funcționeze imediat și poate dura o perioadă până ca acestea să se consolideze.
Desigur, cele mai bune intervenții se întâmplă devreme atunci când este vorba de copii cu autism – mai ales că semnele de avertizare timpurie care implică comunicarea pot apărea încă din primele luni de viaţă. Acest tip de intervenție funcționează cel mai bine în cadrul unui program de supervizare a întregului proces terapeutic.
Paşii mici făcuţi pe parcurs pot duce la progrese semnificative în dezvoltarea globală a copilului.
Organizarea unei sesiuni de joacă pentru copilul tău cu autism
Cuvântul „joc” este un cuvânt dificil pentru multe familii cu copii cu autism. Numeroase familii evită momentele de joacă din mai multe motive. Mulți părinți consideră că copilul lor nu poate participa la ele, deoarece îi lipsesc abilitățile de joc social și verbal pentru a avea succes.
Unii părinți nu vor programa sesiuni de joacă pentru că nu sunt ei înșiși sociabili. O altă realitate tristă, dar adevărată, este că există situaţii în care copiii cu autism nu sunt incluşi în jocurile celorlalţi, astfel, familiile acestora ajung să se simtă respinse și izolate.
Cum socializează copiii? Copiii socializează prin joacă. Întrucât unul dintre deficitele semnificative ale autismului este socializarea, este necesar ca copiii cu autism să se joace. Ei au nevoie să exerseze şi să înveţe aceste abilitaţi într-un cadru natural, prin imitaţie, de la copiii cu dezvoltare neurotipică.
Cu toate acestea, majoritatea copiilor nu se joacă într-un mod structurat. Copiii sunt spontani atunci când se joacă. Deși aceste tehnici pot fi de ajutor într-un cadru terapeutic, deseori copiii cu autism nu sunt în măsură să generalizeze abilitățile de joc pe care le-au învățat în acest cadru şi într-un mediu natural de joacă.
Toţi copiii, diagnosticați cu autism sau nu, au o activitate care le aduce bucurie. Este util ca părintele să identifice activitățile de joacă care îi aduc bucurie copilului („Ce activități îl fac să râdă pe copil? Ce jucărie îl atrage? Ce interese are copilul? Pot fi bile, maşini, puzzle-uri etc).
Cum se organizează o sesiune de joacă?
1. Exersează, practică, practică:
Identificați una sau două activități de joacă de care se bucură copilul. Faceţi acele activităţi împreună cu acesta, 10-15 minute pe zi. De exemplu, dacă copilului îi plac puzzle-urile, puneţi pe rând câte o piesă de puzzle, predându-i conceptul de „rândul meu, rândul tău”.
Atunci când copilul se poate angaja cu dumneavoastră în jocuri simple de preluare, invitați un alt copil să se joace cu acesta, astfel încât să poată generaliza aceste abilități şi cu alţi copii.
Socializarea nu se întâmplă în mod natural pentru copiii cu autism. Pentru a vă ajuta copilul să dezvolte abilităţi sociale, este necesar să-l ajutați să fie expus la cât mai multe situații sociale, programând date de joacă pentru el. Începeţi să socializați cu părinții din clasa copilului dumneavoastră, discutați cu vecinii care au copii de vârsta copilului dumneavoastră etc.
Atunci când planificaţi o sesiune de joacă, este important să ţineţi cont de următoarele aspecte: la început, mențineți sesiunea de joacă la 15 minute. Pe măsură ce copilul dumneavoastră câștigă mai multă experiență în ceea ce privește jocul, le puteți creşte durata treptat.
Copiilor cu autism le place structura și familiaritatea. Atunci când configurați o sesiune de joacă, pentru început, programați-o la dumneavoastră acasă. Acest aspect este favorabil copilului, deoarece se află într-un mediu familiar și are activități de joacă preferate, pentru a se implica. Este important, de asemenea, ca un părinte să fie prezent și pentru a facilita jocul. Copilul nu se va putea juca spontan cu un alt copil și va avea nevoie de îndrumări.
O modalitate de a stabili o sesiune de joacă de succes este să o structurați făcând la început ceva fizic precum săritul pe o trambulină, apoi să vă implicați într-o activitate mai calmă precum un puzzle sau un joc, apoi să-l încheiați cu o gustare. Structurarea sesiunii de joacă oferă copilului claritate în ceea ce priveşte începutul și sfârșitul unei activităţi.
Citește și: Minți Creative, asociația care se autofinanțează pentru a oferi terapie copiilor cu autism
Autori: Ionela Andrei, Alexandra Cojocaru
Mai multe pe MintiCreative.org
