Viteza vorbirii poate fi un indicator mai precis al sănătății creierului în comparație cu dificultatea de a găsi cuvinte, la adulții în vârstă, relevă un studiu la Universității din Toronto, Canada.
Pentru a investiga această ipoteză, respectiv faptul că viteza vorbirii poate fi un indicator mai precis al sănătății creierului decât dificultatea de a găsi cuvinte, cercetătorii au analizat comportamentul a 125 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani.
Participanții au fost rugați să descrie o scenă în detaliu, iar înregistrările descrierilor lor au fost analizate folosind inteligența artificială pentru a extrage caracteristici precum viteza de vorbire și durata pauzelor dintre cuvinte.
Rezultatele au arătat că scăderea capacității cognitive legate de vârstă a fost strâns legată de ritmul vorbirii zilnice a unei persoane, sugerând un declin mai amplu decât doar dificultatea în găsirea cuvintelor, potrivit site-ului sciencealert.com.
Vezi și Este un mit că oamenii își folosesc doar 10% din capacitatea totală a creierului
Un aspect interesant al studiului a fost utilizarea unei noi sarcini numite „sarcina de interferență imagine-cuvânt”. Această sarcină a implicat prezentarea imaginilor cu obiecte obișnuite în timp ce participanților li s-a redat un clip audio cu un cuvânt asociat, fie în mod semantic, fie fonetic, cu imaginea.
Viteza naturală de vorbire a adulților în vârstă a fost corelată cu viteza lor în a numi imaginile
Această descoperire sugerează că o încetinire generală a procesării vorbirii poate fi un marker semnificativ, dar subtil, al sănătății cognitive.
Aceste constatări ar putea ajuta la identificarea precoce a riscului de declin cognitiv și pot deschide noi direcții pentru cercetările viitoare în acest domeniu.
Utilizarea tehnologiilor de procesare a limbajului natural ar putea permite detectarea automată a modificărilor de limbaj, ceea ce ar putea facilita diagnosticarea precoce și intervențiile terapeutice în cazul bolilor neurodegenerative precum Alzheimer.
Oamenii de ştiinţă spun în concluzie că în timp ce performanța fluenței verbale nu scade semnificativ odată cu îmbătrânirea normală, performanța slabă la aceste sarcini poate indica boli neurodegenerative precum Alzheimer.
Astfel de texte de fluenţă sunt utile deoarece țin cont de modificările tipice ale capacității de regăsire a cuvintelor pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, permițând medicilor să identifice deficiențe dincolo de ceea ce se așteaptă de la îmbătrânirea normală și să detecteze potențial stări neurodegenerative.
