Despre atașamentul de-a lungul vieții

1

Legăturile de atașament din copilărie vor “creiona” relațiile noastre ca adulți.

Psihanalistul britanic John Bowlby, renumit pentru cercetările sale în domeniul dezvoltării psihologice a copilului și pentru formularea teoriei atașamentului, consideră că elementul cheie este “atașamentul”. Prima relație stabilă de dragoste pe care copilul o dezvoltă.

Cheia reușitelor din relațiile noastre că adulți are la bază atașamentul solid cu mamă sau cu o persoană primară de referință din viață noastră. Când această persoană este stabilă, de încredere, copilul va prelua, inconștient, un puternic sentiment al siguranței și al încrederii în șine și în ceilalți.

Studiile științifice menționează de asemenea sechelele atașamentului infantil atât asupra personalității individului cât și asupra calității relațiilor din viață de adult. Relațiile deteriorate din copilărie (cu persoanele de referință) conduc la dificultăți de socializare sau la relații nesigure și lipsite de încredere, cu ceilalți.

Citește și Tinerii din România vor avea 450 de călătorii gratuite cu mijloace de transport în Europa

Una dintre cele mai profunde traume trăite în copilărie este trauma de abandon, clasificată că fiind trauma existențială. Cu ajutor specializat, adultul va învață, cel mai probabil, cum să trăiască cu ea, și cum această să nu i afecteze relațiile cu ceilalți. De vindecat, nu se vindecă.

Așadar, dacă părinții au fost sensibili, disponibili și atenți, ar fi să avem un atașament SECURIZANT. Dacă atenția acordată de ei a fost secvențială și inconsecvență, cel mai probabil vom dezvoltă un atașament ANXIOS. Iar dacă au fost distanți, rigizi și insensibili la nevoile noastre, stilul de atașament va fi unul EVITANT.

Felul în care ne-am simțit în copilărie, iubiți sau respinși, inconștient, îl vom multiplică. Conștientizând, însă, putem să reconfigurăm prezentul. În favoarea noastră.

Citește mai multe aici

Autor: Psiholog Gabriela Enea

un comentariu

  1. […] Dacă provii dintr-un mediu instabil, dacă ai avut părinţi distanţi fizic sau emoţional sau dacă ai trecut prin traume precum pierderea unui părinte, este destul de probabil să dezvolţi capcana mentală a abandonului. Teama de abandon se manifestă printr-o paletă largă de sentimente şi emoţii resimţite la intenstitate maximă. Anxietate. Singurătate. Furie. Disperare. Toate aceste emoţii şi sentimente te pot face să te simţi copleşit atunci când trăieşti cu frica de abandon. Citeşte şi Despre atașamentul de-a lungul vieții […]

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here