Copiii traumatizați de părinți își fac rău singuri

Părinții care țipă la copiii lor sau îi insultă cresc șansele ca cei mici să ajungă să-și facă rău singuri, să se drogheze sau să întreprindă acțiuni care îi duc după gratii, arată o nouă cercetare, scrie The Guardian.

Vorbitul dur cu minorii, cu țipete, denigrare și amenințări, ar trebui considerat oficial o formă de abuz și recunoscut ca atare. Asta din cauza pagubelor uriașe pe care le provoacă, spun experții.

„Aceste tipuri de acțiuni ale adulților pot fi la fel de dăunătoare pentru dezvoltarea unui copil ca și alte subtipuri de maltratare recunoscute în prezent și stabilite criminalistic, cum ar fi abuzul fizic și sexual în copilărie”, spun cercetătorii în lucrarea lor publicată în revista Child Abuse & Neglect (Abuzul și Neglijarea Copilului).

Mai mulți copii se confruntă cu abuzul verbal în copilărie decât cu abuzul fizic sau sexual. Aproape 40% din copii aud cuvinte dure, pe un ton violent, iar exerții spun că numărul lor este în creștere. Profesorul Shanta R Dube, expert american în abuzul asupra copiilor și co-autor al studiului, a declarat: „Adesea, adulții nu sunt conștienți de modul în care tonul lor de strigăt și cuvintele de critică, cum ar fi „prost” și „leneș”, pot avea un impact negativ asupra copiilor”.

Studiul din Marea Britanie, condus de profesorul Mark Bellis, a implicat un eșantion reprezentativ de 20.556 de rezidenți din Regatul Unit și a constatat că în cazul celor abuzați verbal erau de două ori mai multe riscuri să consume canabis și să ajungă la închisoare, față de cei care nu au fost tratați rău când erau mici.

Vezi și Ce este coxartroza direct din cabinetul unui specialist: Dr. Popescu Roman, Medic Specialist Ortopedie-Traumatologie

Un alt sondaj făcut cu 1.000 de tineri cu vârste cuprinse între 11 și 17 ani din Regatul Unit a constatat că

41% au spus că adulții, în principal părinți, îngrijitori, profesori și părinții prietenilor, au folosit frecvent cuvinte jignitoare și supărătoare pentru a-i învinovăți, insulta sau critica.

51%)au spus că au experimentat un astfel de comportament săptămânal și unul din 10 a spus că l-a întâlnit zilnic.

Întrebați care au fost cele mai dureroase și supărătoare cuvinte care le-au fost adresate, copiii au citat „ești inutil”, „ești prost” și „nu poți face nimic bine”.

În schimb, cele mai pozitive lucruri auzite de cei mici de la părinți au fost:

„Sunt mândru de tine”,

„Poți să o faci”

„Cred în tine”.

Preocuparea experților în dezvoltarea și sănătatea mintală a copiilor cu privire la amploarea abuzului verbal al adulților a dus, de asemenea, la crearea unei noi organizații de caritate, Words Matter (Cuvintele contează). Are scopul de a crește gradul de conștientizare și de a pune capăt problemei. Organizația, despre care se crede că este prima din lume centrată doar pe această problematică, este susținută de NSPCC, Salvați Copiii, Place2Be, care oferă îngrijiri de sănătate mintală tinerilor sub 18 ani, și de centrul Anna Freud din Londra, principala organizație caritabilă pentru sănătatea mintală a copiilor și familiilor.

Profesorul Peter Fonagy, coautor al lucrării, șeful diviziei de psihologie și științe lingvistice de la University College London (UCL) și directorul executiv al centrului Anna Freud, a declarat: „Copiii sunt pregătiți genetic să aibă încredere în ceea ce spun adulții. Dacă trădăm această încredere folosind cuvintele pentru a abuza mai degrabă decât pentru a preda, acest lucru îi poate lăsa pe copii nu doar rușinați, izolați și excluși, dar și incapabili să se implice în comunitatea lor și să beneficieze pe deplin de învățarea socială”.

El a adăugat: „Știm din sute de studii că expunerea la abuz verbal afectează profund copiii și este asociată cu suferință psihologică persistentă, dificultăți emoționale și relaționale complexe, tulburări fizice și mentale, probabilitate crescută de a recrea situații abuzive în viața lor, precum găsirea unui partener care este abuziv față de ei sau fiind ei înșiși cei ce abuzează. Folosirea cuvintelor pentru intimidare, rușine și control poate părea mai puțin dăunătoare decât amenințarea corporală, dar aceleași riscuri însoțesc această utilizare greșită a limbajului: stima de sine scăzută, nevoia crescută de nicotină, consumul de alcool și substanțe, riscul crescut de anxietate, depresia și chiar tulburări psihotice”.