Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură, cunoscută ca Biblia de la Bucureşti, vândută pentru 36.250 de euro

Biblia adecă Dumnezeiască Scriptură, cunoscută ca Biblia de la Bucureşti, datată în anul 1688, prima traducere în limba română a textelor biblice, a fost adjudecată, miercuri seară, la preţul de 36.250 de euro la licitaţia de cărţi importante organizată de Artmark, care a cuprins şi o selecţie de piese din colecţia criticului literar Şerban Cioculescu.

Potrivit rezultatelor licitaţiei, au fost adjudecate şi:

Cazania lui Varlaam – 8.500 de euro,

Letopiseţele Ţării Moldovei – 1.200 de euro.

„Biblia de la Bucureşti”, din colecţia Şerban Cioculescu, a fost tipărită în anul 1688, sub patronajul domnitorilor Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, care au finanţat în totalitate tipărirea lucrării ce a jucat un rol crucial în răspândirea cunoaşterii religioase în Ţara Românească şi a limbii române în ortodoxia românească, conform Artmark. Cartea rară, care a fost tipărită pentru marele vornic Gavrilă Drugănescu, a avut un preţ de pornire în licitaţie de 10.000 de euro. Volumul cuprinde 938 de pagini şi a fost tradus din limba greacă de Radu şi Şerban Greceanu, iar corectura a fost asigurată de stolnicul Constantin Cantacuzino.

Cartea este completă, având toate filele originale, precum şi coperţile originale, relegate printr-o restaurare a cotorului. Un alt exemplar al acestei Biblii, care a aparţinut Papei Benedict al XIV (1740 – 1758), se află la Biblioteca Universităţii din Bologna. Istoricul Alexandru D. Xenopol definea „Biblia de la Bucureşti” drept „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români”, iar George Călinescu afirma că tipărirea acesteia reprezintă pentru poporul român ceea ce a reprezentat Biblia lui Luther pentru germani.

Din biblioteca personală a celebrului critic literar Şerban Cioculescu provine şi „Cartea românească de învăţătură”, zisă şi „Cazania lui Varlaam”. Prima carte scrisă în limba română, cunoscută în doar câteva exemplare, a fost tipărită în 1643 la tipografia domnească de la Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi în timpul domnitorului Vasile Lupu.

„Letopiseţele Ţării Moldovei” de Mihail Kogălniceanu au fost editate la Iaşi în 1852. Două dintre cele trei volume de colecţie poartă semnătura olografă a autorului.

Între loturile adjudecate s-au mai numărat: reprezentarea lui Mihai Viteazul într-o gravură realizată de Egidius Sadeler cel Tânăr la Praga în 1601, la preţul de 6.500 de euro, circulara „Despre bătălia lui Sigmund Bathory cu Mihai Vayda din Valahia şi George Basta”, la 3.750 de euro, cartea scrisă şi semnată olograf de Regina Maria – „Ţara mea”, la 500 de euro, scrisoarea trimisă de mitropolitul Andrei Şaguna către parohul Alesiu Nedeciu în 1865, la preţul de 400 de euro, manuscrisul „Acţiunea politică şi militară din epoca războiului Independenţei”, scris de Ion I.C. Brătianu, la 250 de euro.

Citetește și Israel: fortăreaţă veche de 3.200 de ani construită de egipteni şi canaaniţi