În epoca comunicării rapide și a interacțiunilor digitale, limba română, cu toată frumusețea și complexitatea sa, se confruntă cu provocări neașteptate, fiind adesea influențată de mediul înconjurător.
Greșeli lingvistice cotidiene
Indiferent dacă provin din conversațiile zilnice cu familia, discuțiile din sălile de clasă, interacțiunile cu prietenii sau din mesajele mediatice, cuvintele își croiesc drumul în discursul nostru sub forme distorsionate.
Aceste modificări spontane ale limbajului, deși reflectă dinamismul limbii, subliniază și o anumită neglijență față de normele gramaticale și lexicale.
Greșelile lingvistice, deseori repetate fără să ne dăm seama, pot să provină din ignoranță, obișnuință sau pur și simplu din tendința de a adopta forma auzită sau învățată de la alții.
Descoperă și: Tu știi care este pluralul acestor cuvinte? Mulți români fac aceste greșeli de vorbire
Această tendință de distorsiune nu doar că afectează claritatea comunicării, ci și își lasă amprenta asupra identității lingvistice a comunității românești, evidențiind importanța vigilenței și a conștientizării responsabilității noastre față de moștenirea culturală.
Având în vedere aceste aspecte, aducem în atenție o serie de exemple care subliniază cât de ușor putem abateri de la corectitudinea exprimării în limba română. Aceste cazuri nu sunt doar simple curiozități lingvistice, ci reprezintă un apel la o mai mare atenție și respect față de limba pe care o folosim, un pilon fundamental al identității noastre culturale și naționale.
Ce cuvinte pronunță incorect românii
- Serviciu vs. Servici: Deși mulți dintre noi spunem „la servici”, forma corectă, recunoscută de DEX, este „serviciu”.
- Bancnotă vs. Bacnotă: Greșeala este frecventă, dar „bancnotă” este varianta corectă.
- Inopinat vs. Inopinant: Adevărul este simplu: surprizele vieții sunt „inopinate”, și nu altfel.
- Mostră vs. Monstră: O greșeală frecventă, dar „mostră” este forma corectă, fără adăugarea literei „N”.
- Voiam/Vream vs. Vroiam: Limba română nu cunoaște verbul „a vroi”, așadar „voiam” sau „vream” sunt alegerile corecte.
- Țigară vs. Țigare: Simplu și la obiect, cuvântul corect este „țigară”.
- Așază vs. Așează: La persoana a treia singular, forma corectă este „așază”.
- Repercusiune vs. Repercursiune: Deși forma corectă este „repercusiune”, un surprinzător 90% dintre vorbitorii limbii române aleg varianta greșită, adăugând un „R” nedorit.
- Egzamen vs. Ecsamen: Pronunția corectă a acestui cuvânt este „egzamen”, cu un „G” sonor.
- Chibrituri vs. Chibrite: Deși adesea folosit, „chibrite” cedează locul formei corecte „chibrituri”.
- Feblețe vs. Flebețe: Sentimentele de atracție sunt descrise corect prin cuvântul „feblețe”.
- Ultimele vs. Ultimile: În ciuda uzului comun, „ultimele” este forma adecvată.
Aceste exemple subliniază importanța conștientizării și corectării micilor abateri lingvistice pe care le facem. Prin învățarea și aplicarea formelor corecte, nu numai că îmbogățim și onorăm limba română, dar ne și asigurăm că mesajele noastre sunt transmise clar și precis.
Într-un peisaj cultural în continuă schimbare, menținerea acurateței limbii este mai mult decât o chestiune de mândrie națională; este o punte către comunicare eficientă și înțelegere reciprocă.
Sursa: playtech.ro
