50.000 de copii trăiesc în centre de plasament în România

0

Un an și jumătate. Atât trebuie să aștepte în medie românii care vor să adopte un copil. Termenul poate fi extins chiar și până la câțiva ani și numai cei norocoși devin legal părinții unui copil din sistem după 9 luni. Deși în ultimii ani s-au făcut demersuri pentru simplificarea întregului sistem, procesul este în continuare unul anevoios. Lucru cunoscut și de către autorități, care promit că într-o lună România va avea reguli noi după care se vor face adopțiile.

 

50.000 de copii trăiesc în centre de plasament, iar cei mai mulți copii ai statului rămân ai nimănui. Și asta pentru că procesul de adopție este unul în continuare birocratic. Cu asta s-a confruntat și Silvia, în momentul în care a decis să adopte 2 copii.

Silvia – mama adoptivă: Lucrul cel mai lipsit în acest sistem mi se pare consilierea – consilierea adolescenților, având în vedere că noi am luat un pre-adolescent de 12 ani. I s-au luat tot felul de declarații, inclusiv dacă e de acord să fie adoptată cu sora ei de 7 ani. Această declarație a venit la o zi după ce copilul a avut un scandal cu sora lui și normal că a spus: nu mai vreau cu sora mea care mă pârăște, care îmi ia jucăriile și mi le strică.

Vezi și Adopții sistate, înseamnă mii de copii abandonați

Din numărul total al copiilor care sunt în sistemul de protecție socială, doar 6% pot fi adoptați. Cei mai mulți sunt băieți și au vârste cuprinse între 7 și 13 ani și doar 1 din zece declarați adoptabili au până în 2 ani.

Adriana Stan – mama adoptivă: În România, părinții adoptatori au dorințe de perfecțiune, inclusiv culoare de ochi, zodii.

Adriana își făcuse și ea propria listă. Își dorea ca viitorul copil să aibe până în 4 ani.

Adriana Stan – mama adoptivă: În momentul în care l-am văzut pe Cătălin, n-a mai contat că scria certificat de handicap și că nu vorbește la 4 ani, că nu înțelege, că are și alte probleme emoționale. Am zis că el e și e copilul perfect. El nu vorbea mai mult de 10 cuvinte foarte simple, dar pe noi, cumva, ne-a conștientizat foarte devreme. Mi-a spus mami la 2 săptămâni după ce ne-am cunoscut.

Toate aceste situații nu sunt necunoscute pentru autorități, care promit că în perioada următoare procesul de adopție ar putea fi simplificat. Normele de aplicare ale legii adopției nu prevăd doar reguli noi.

Raluca Turcan – ministrul Muncii: Vorbim despre niște facilități financiare și atunci preocuparea noastră ca minister este ca acestea să poată să fie sustenabile și suntem obligați să găsim exact acea variantă care să permită plata acestora pentru persoanele care intră în procesul de adopție.

Vezi și Președinta autorității pentru adopții: Vom relua demersurile pentru adopțiile internaționale

Însă asta nu este suficient. Organizațiile care militează pentru drepturile copiilor spun că România are nevoie de un mecanism prin care numărul copiilor care intră în sistem în fiecare an să scadă.

Pieter Bult – UNICEF România: Anual, sunt între 8.000-9.000 de copii care intră sau care se întorc în grija statului. Asta arată că mai sunt multe de făcut pentru a preveni instituționalizarea copiilor, în primul rând, iar copiii să rămână în familiile lor.

Pentru ca un copil să poată fi dat spre adopție, statul trebuie să îi caute toate rudele, până la gradul 4. Asta poate dura luni sau chiar ani, iar mai apoi începe procesul de căutare al unei familii doritoare. În tot acest timp, copilul trăiește în așteptare și incertitudine, lucruri care îi pot provoca traume sau piedici în calea dezvoltării. Studiile de specialitate arată că un copil aflat în grija statului este mai expus la orice fel de exploatare, față de unul care trăiește cu părinții.

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here