Peste 100 de elevi care învaţă într-o şcoală din Timişoara nu primesc note, teme pentru acasă şi nici premii la finalul clasei, fiind înscrişi în alternativa educaţională Step by Step, dezvoltată în SUA.
Copiii înscrişi la Şcoala Generală Nr. 20 din Timişoara, care aparţine de Colegiul Tehnic Electrotimiş, în clasele pregătitoare I, II, III şi IV învaţă ca în unele unităţi de învăţământ din America. Nu trebuie să-şi care ghiozdanul plin cu manuale şi caiete la şcoală, pentru că nu primesc teme pentru acasă.108 elevi studiază în cele cinci clase Step by Step (Pas cu Pas – n.r.), o alternativă educaţională la clasele tradiţionale din şcolile din România, unde învăţătorii nu au catalog la îndemână şi nici pix roşu.
Dana Vicaş este învăţătoare în clasele Step by Step de 21 de ani, încă din momentul în care această alternativă educaţională copiată din America a fost introdusă în şcolile din Timişoara. Alternativa educaţională a fost adusă în România în urmă cu 26 de ani de către Fundaţia Soros România, iar în anul 1998 a fost preluată de ONG-ul Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională.
“Step by Step a intrat în România ca o alternativă socială, pentru părinţii care muncesc. Asta pentru că în clasele din această alternativă educaţională programul este de opt ore pe zi, iar părinţii care nu-şi permiteau să plătească o bonă sau să dea copilul la un after school, aveau posibilitatea de a-l înscrie la Step by Step”, a declarat Dana Vicaş, care este coordonatorul claselor Step by Step de la Şcoala Generală Nr. 20, aflată în Ciarda Roşie.
Între timp, tot mai mulţi părinţi au început să devină interesaţi de modul de predare din clasele Step by Step. În clasele alternativei educaţionale nu există bănci, ci copiii sunt împărţiţi pe mese, numite centre de studiu, astfel că lucrează în grupuri mici. De altfel, mobilierul din lemn are dimensiunile potrivite pentru nivelul de vârstă şi este distribuit în clasă. Mai mult, niciun elev nu este trecut la tablă.
Predare prin joc
“Programul este de la 08.00 – 16.00, cu o masă de prânz, servită în sala de mese a şcolii de la 12.30 până aproximativ la ora 14.00. Avem doar clase Step by Step, iar în fiecare clasă sunt două cadre didactice calificate care predau. Toţi învăţătorii avem studii superioare, precum şi cursuri în alternativa educaţională Step by Step”, a explicat Dana Vicaş.
Programa şcolară pentru clasele 0 – IV este identică cu cea din învăţământul tradiţional, alternativa Step by Step fiind acreditată şi autorizată de Ministerul Educaţiei, dar diferenţa constă în modul de predare.
“De la 08.00 la 09.00, programul începe cu întâlnirea de dimineaţă, aşa se numeşte prima oră din zi, care se împarte pe momente. Primul este mesajul zilei. Poate să fie legat de ceea ce se predă în ziua respectivă nou sau poate fi legat de un eveniment din ziua respectivă, iar de la acel mesaj tu porneşti ziua”, detaliază coordonatorul claselor Step by Step din unitatea de învăţământ din Ciarda Roşie.
Citeste si: 100 de liceeni din șapte județe, în etapa regională a “Școlii fără violență”
Apoi urmează rubrica noutăţi, în care elevii se pot înscrie pentru a povesti dacă vor o experienţă interesantă trăită cu o zi înainte sau în dimineaţa respectivă. După rubrica noutăţi, învăţătorul le descrie elevilor agenda zilei, care reprezintă, de fapt, orarul din ziua respectivă, iar clasa este împărţită pe mese, numite centre de interes, la care stau maxim şase elevi, şi în care se prezintă o disciplină sau o arie curriculară. Astfel, este realizat centrul de alfabetizare, de matematică, de ştiinţe, de artă, de materiale de construcţie şi de joc. Pe parcursul unei zile, copiii se rotesc, astfel că ajung la toate centrele de activitate pe parcursul unei zile.
“Nu spunem că facem temele. Dacă nu am reuşit să terminăm sarcinile de lucru de la centre, le putem continua după-amiaza, pentru că nu toţi elevii lucrează în acelaşi ritm. Dacă am terminat sarcinile de dimineaţă, primim sarcini suplimentare, pe fişa individuală. După-amiaza se mai poate face un curs de dans, de muzică, educaţie fizică. Încercăm să avem activităţi mai relaxante şi activităţi de muncă, şi de aşa-zise teme, doar dacă avem ceva de continuat de dimineaţă sau vrem să muncim în plus. Noi nu le spunem teme, ci le spun hai să mai facem ce am început azi-dimineaţă, să consolidăm, să văd eu cât de bine aţi priceput voi. Cumva duşi de nas să mai facem şi după-amiaza câte ceva”, a afirmat Dana Vicaş.
Cei doi învăţători lucrează în fiecare clasă timp de şase ore, pe schimburi, de la 08.00 la 14.00 şi de la 10.00 la 16.00, astfel că timp de patru ore se ocupă de elevi împreună, fiind împărţiţi pe centre.
“Nu avem catalog”
“Copiii nu-şi duc cărţile şi caietele acasă, doar în weekend îşi iau anumite lucruri, pentru că primesc nişte teme în completare. Evaluarea se face la fel ca în tradiţional, pentru că şi programa este aceeaşi, iar testele sunt pe punctaje. Însă ei nu primesc note în cursul anului, nu primesc calificative, nu avem catalog, ci elevii primesc fel de fel de alte recompense. Încercăm să-i recompensăm atât verbal, prin laude, prin aplauze, cât şi cu diferite abţibilde, o bombonică, o caramea când sunt mici. Când sunt mari, toată recompensa ţine de lauda noastră. Ce avem este un caiet de evaluare în care sunt trecute competenţele pe care ei trebuie să le îndeplinească la sfârşit de semestru. Acolo bifăm dacă au fost achiziţionate sau nu competenţele: îi lipseşte exerciţiul x la tabla înmulţirii, nu reuşeşte să recunoască substantivul, etc. Trebuie să scrii punctual la ce anume nu se descurcă, iar aceste lucruri sunt între noi şi părinţi, nu se trec niciunde. Toate testele şi materialele făcute de copii sunt adunate în nişte portofolii, care ajung destul de des acasă şi părinţii văd ce au mai muncit copiii lor”, a explicat învăţătoarea Dana Vicaş.
Potrivit coordonatorului claselor Step by Step de la Şcoala Generală Nr. 20 din Timişoara, niciun învăţător nu foloseşte culoarea roşie atunci când corectează o lucrare, pentru că se consideră că roşul “îl inhibă pe copil şi creează o stare de panică, de teamă”. De asemenea, în clasele din această alternativă educaţională nu se merge deloc pe ierarhizarea elevilor, astfel că nu se acordă premii.
“De ce să spun ăsta e cel mai bun şi celălalt este cel mai prost. Trebuie să descoperim de fapt talentul copilului şi să vedem ce înclinaţii are. Această înclinaţie trebuie scoasă în evidenţă în faţa clasei. Tu eşti foarte bun la matematică, iar tu ai pictat extraordinar. Nu îi dai în cap celui care nu e bun la matematică, dar e foarte bun la sport. Ei cresc şi ş-aşa îşi dau seama la un moment dat că ăla e mai bun şi ăla e mai slab la una şi la alta, dar nu-i lasi să-şi vorbească urât unul altuia sau cumva să se simtă prost cel care nu se descurcă bine la una dintre discipline. Diplomă de absolvire a clasei primesc toţi, dar fără să se scrie premiul, media”, detaliază Dana Vicaş.
VEZI SI: O “caravană a meseriilor” pentru prezentarea avantajelor unui traseu profesional
Elevii care sunt înscrişi în clasele Step by Step sunt evaluaţi şi oral, pe “scaunul autorului”, aflat în faţa clasei şi pe care se aşează cei care doresc să răspundă: citesc o compunere, prezintă un desen.
“De fapt, această alternativă educaţională dezvoltă personalitatea copilului. Să nu mai aibă inhibiţii, să nu existe ierarhizare, să nu se simtă prost unii faţă de ceilalţi că unul e mai bun şi altul e mai slab. Este important să se formeze grupul, care să fie compact. Părinţii care se simt compatibili cu acest sistem îi dau aici, dacă nu, merg în tradiţional, pentru că totuşi avem mulţi părinţi tradiţionalişti care, din păcate, caută ierarhizarea, premii şi diplome. Din experienţa mea în alternativa educaţională, mi se pare că aceşti copii formaţi în Step by Step se acomodează foarte bine în gimnaziu, pentru că şi-au format o personalitate, sunt independenţi, lucrează sarcinile la mese singuri. Când profesorul le cere să rezolve o sarcină, ei nu mai stau să întrebe, pentru că ştiu de unde să caute. Dacă nu se descurcă undeva, au în dulapuri tot felul de materiale. Nu am înţeles un cuvânt la română, iau un dicţionar şi îl caută sau pe calculator. Se adaptează mai uşor şi nu mai au acea inhibiţie de a răspunde când sunt întrebaţi, pun întrebări dacă nu înţeleg, pentru că sunt învăţaţi să dialogheze, să converseze de mici”, a conchis Dana Vicaş.
Sursa Mediafax