Prezidențialele se apropie: crește riscul apariției fake news-urilor și amplificării campaniilor de manipulare și dezinformare

0

Primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 are loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Atunci când în agenda politică sunt evenimente importante, se nasc campanii de dezinformare mult mai intense, concertate atât de cei din interior, cât și de surse externe. Publicul, dezinformat ajunge să fie derutat și manipulat fără a realiza ceea ce i se întâmplă.

În apropierea alegerilor prezidențiale, specialiștii consultați de Europa Liberă atrag atenția că există riscul ca dezinformările și fake news-urile să se intensifice. Tot ei propun și o soluție pentru ca România să nu mai fie vulnerabilă în fața acestui fenomen.

„Momentele politice importante sunt însoțite de campanii de dezinformare mult mai concertate, mai intense, care își au originea atât din surse interne cât și externe”, a explicat Corina Rebegea, directoarea Inițiativei SUA-România din cadrul Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) din Washington.

În același timp, experta atrage atenția că, deocamdată, este greu de anticipat cât de extins va fi acest fenomen mai ales în condițiile în care nu există un punct de plecare pe baza căruia să poată fi făcute măsurători.

Corina Rebegea argumentează, la rândul ei, că în ultimii ani, în România, „dezinformarea rămâne una dintre tacticile adoptate de diferite partide politice sau organe de media mai ales în campaniile electorale”. De aceeași părere este și Adrian Moraru, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), care crede că, în campania prezidențială din toamnă, „principala sursa de dezinformare vor fi redacțiile unor publicații și posturi TV partizane cu partidele politice”.

În opinia expertei CEPA, temele predilecte folosite în campaniile de dezinformare sunt legate în mare măsură de politica internă: statul paralel, corupția și anti-corupția, pensii, valori tradiționale versus opțiuni progresiste. Ea spune că recent a fost repusă pe tapet și o temă naționalistă, „care nu e neapărat specifică României” și care opune „românismul”, suveranitatea și „independența” României angajamentelor legitime asumate de România în procesul integrare în NATO și UE.

Citește și Ce faci când adolescentul tău suferă din dragoste?

Unele dintre aceste teme sunt reale și relevante, altele sunt fabricate pentru a inflama opinia publică, a discredita oponenții politici și a polariza opțiunile alegătorilor. Și, desigur, pe platformele de socializare abundă grupurile gata să răspândească tot felul de interpretări ale acestor subiecte și conspirații. Să nu uităm de bine-cunoscuții postaci, mai nou, troli”, punctează Corina Rebegea, atrăgând atenția că actorii externi, adică „în principal surse care repetă sau susțin pozițiile Moscovei, speculează aceleași teme și folosesc tactici asemănătoare”.

Practic, campaniile de dezinformare provenite din exterior sunt mai degrabă unele „oportuniste” decât construite, susține și Adrian Moraru: „este o variantă mai old fashion de dezinformare pentru că nu e nevoie de mai mult. România este o țară destul de ușor de penetrat pe baza metodelor clasice”. După părerea lui, în România funcționează mai degrabă conceptul de „«idioți utili», dar acest lucru nu înseamnă că sunt oameni plătiți și recrutați, ci sunt «idioți» care preiau o serie întreagă de teme lansate din exterior, care ne pot ocupa o mare parte din timp pentru a discuta despre ele, în loc să ne concentrăm pe problemele reale”.

Citește și Care sunt motivele pentru care tinerii renunță la facultate?

În cazul României, campaniile de dezinformare nu fac decât să se suprapună și să intensifice conflictele interne sau slăbiciunile instituționale care există deja în acest spațiu sau să revitalizeze teme care au fost lăsate la periferia dezbaterii publice: „cum este, de exemplu, tema naționalistă care nu a mai făcut parte din discursul mainstream din România de mulți ani”, punctează experta CEPA.

Cred că ne putem aștepta ca, în timpul campaniilor electorale care urmează, să vedem cum aceste surse pro-Kremlin se vor plia și vor încerca să amplifice orice subiect de natură să creeze o falsă dezbatere despre valorile și instituțiile democratice, o falsă opoziție față de UE și un fals conflict în interiorul NATO”, avertizează directoarea Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA. Ea amintește că deși aceste campanii de dezinformare par să se concentreze mai mult pe plan intern, există riscul ca România să fie văzută ca un stat pe care aliații NATO nu se pot baza din cauza „politicii tumultoase” sau, pentru cetățenii unor state care aspiră să devină membri UE, că România este un exemplu de eșec al integrării europene: „dar nu aș spune că sunt campanii susținute din exterior”.

Atât Corina Rebegea, cât și Adrian Moraru spun că singura soluție pentru ca România să nu mai fie vulnerabilă în fața fake news-urilor și dezinformării este educația și mai ales accentul pus pe gândirea critică. O soluție ale cărei rezultate nu se pot vedea însă de azi pe mâine.

Citește și Dezinformarea, extrem de atractivă pentru publicul larg

Citește articolul integral pe RadioEuropaLiberă

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here