O tehnologie utilizată în mod obișnuit în spitale pentru monitorizarea sarcinii a fost adaptată pentru studierea vieții marine. Cercetătorii au realizat, în premieră mondială, o ecografie unui coral viu, reușind să identifice structurile reproductive din interiorul acestuia fără să îl secționeze sau să îl deterioreze.

Descoperirea deschide noi posibilități pentru cercetarea reproducerii coralilor și pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de conservare a recifelor.

Ecografia medicală oferă noi perspective asupra reproducerii coralilor

Experimentul a fost realizat de specialiștii Canon Medical Systems, în colaborare cu biologul marin dr. Jamie Craggs, de la Coral Spawning International (CSI). Aceștia au utilizat sistemul cu ultrasunete Canon Aplio i700, conceput inițial pentru examinări medicale ale corpului uman. Rezultatele sunt cu atât mai importante cu cât, potrivit avertismentului publicat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) la 22 octombrie 2026, aproape toate recifele de corali din lume sunt expuse unui risc ridicat de colaps în următorii 50 de ani.

O metodă neinvazivă pentru studierea coralilor vii

Până acum, cercetarea structurilor interne ale coralilor presupunea, în anumite situații, fragmentarea sau secționarea exemplarelor pentru examinarea țesuturilor. Noua metodă permite observarea proceselor reproductive fără a afecta organismele vii, folosind ultrasunetele pentru a obține imagini ale structurilor interne.

În cadrul experimentului, echipa a analizat șase specii de corali duri cu polipi mari (LPS), care prezintă structuri scheletice diferite. Exemplarele au fost menținute complet sub apă și scanate cu ajutorul sondelor de înaltă și ultraînaltă frecvență ale sistemului Canon Aplio i700.

Imaginile obținute au evidențiat structuri interne delicate, iar dr. Jamie Craggs a confirmat că acestea erau ovule. Pentru validarea rezultatelor, cercetătorii au fragmentat un singur exemplar din specia Trachyphyllia geoffroyi, comparând fotografiile macro ale structurilor interne cu imaginile ecografice. Concordanța dintre acestea a demonstrat că tehnologia poate fi utilizată pentru identificarea structurilor reproductive ale coralilor vii.

Utilizarea celor două tipuri de frecvențe este esențială pentru obținerea unor imagini relevante. Frecvențele înalte permit examinarea unor zone mai profunde, însă oferă o rezoluție mai redusă, în timp ce frecvențele ultraînalte surprind detalii mult mai fine, dar pe o adâncime mai mică. Combinarea lor le permite cercetătorilor să observe mai bine structurile interne ale coralilor.

„Coralii încă ascund multe secrete, în special când este vorba de procesele complexe prin care are loc reproducerea lor. Este extraordinar că acum putem vedea în interiorul unui coral viu și putem observa aceste procese în detaliu”, a declarat dr. Jamie Craggs, cofondator al Coral Spawning International.

î

Vezi și: Expoziția World Unseen prezintă la București viața coralilor și eforturile de conservare a recifelor

Cum poate contribui descoperirea la conservarea recifelor

Unul dintre principalele beneficii ale noii metode este posibilitatea de a identifica mai precis perioadele în care coralii se pregătesc pentru reproducere. Aceste intervale, cunoscute drept ferestre de reproducere, diferă de la o specie la alta și pot fi influențate de poziția geografică și de condițiile de mediu.

După experiment, coralii analizați vor continua să fie monitorizați timp de șase luni, iar momentul eliberării gameților va fi înregistrat. Informațiile colectate vor ajuta echipa Coral Spawning International să înțeleagă mai bine ciclurile reproductive ale coralilor duri LPS și să stabilească perioadele optime pentru reproducerea lor în medii controlate.

Identificarea acestor intervale este importantă pentru programele de reproducere, conservare și restaurare a recifelor. Cercetătorii vor putea planifica mai eficient intervențiile și vor avea la dispoziție informații suplimentare pentru dezvoltarea coralilor tineri, care pot fi ulterior reintroduși în mediul natural.

Miza este una importantă, în condițiile în care recifele de corali sunt ecosisteme vulnerabile, afectate de schimbările de mediu. Tehnologiile care permit studierea organismelor fără a le deteriora pot contribui la extinderea cercetărilor și la îmbunătățirea metodelor de protejare a biodiversității marine.

Proiectele de reproducere a coralilor în medii controlate

Colaborarea Canon cu Coral Spawning International nu se limitează la experimentul ecografic. Cele două organizații sunt implicate și în proiecte dedicate reproducerii coralilor în condiții controlate, inclusiv prin intermediul laboratorului dezvoltat împreună cu Nature Seychelles, pe insula Praslin.

În februarie 2026, laboratorul a raportat aproximativ 800.000 de embrioni și circa 65.000 de corali tineri fixați pe substrat, în urma primului eveniment de reproducere. Coralii obținuți în cadrul programului urmează să fie transferați în recif la începutul lunii noiembrie 2026.

Astfel de inițiative urmăresc să sprijine refacerea ecosistemelor marine prin reproducerea și dezvoltarea coralilor în spații protejate. O direcție importantă este și reproducerea selectivă, prin care sunt cultivate exemplare cu o capacitate mai bună de adaptare la condiții de mediu dificile, inclusiv la temperaturi mai ridicate ale apei oceanice.

Expoziția „World Unseen” aduce lumea coralilor mai aproape de public

Cercetarea face parte din proiectul World Unseen, inițiat de Canon EMEA, care urmărește să folosească tehnologia imagistică pentru a facilita înțelegerea și protejarea lumii naturale. În România, proiectul este prezentat și prin intermediul expoziției „World Unseen – un viitor posibil pentru corali”, organizată de Canon România la Muzeul Geologic Național din București.

Expoziția reunește 13 imagini dedicate universului coralilor, prezentate prin fotografii lenticulare care creează senzația de profunzime și mișcare în funcție de unghiul din care sunt privite. Vizitatorii pot explora, de asemenea, recifele prin intermediul experiențelor de realitate virtuală (VR).

Un element aparte al expoziției este primul eșantion înregistrat în catalogul Colecției de Paleontologie a Muzeului Geologic Național: un coral fosil descoperit în Munții Bucegi, cu o vechime de aproximativ 420 de milioane de ani. Acesta provine dintr-o perioadă în care regiunea era acoperită de o mare care nu mai există astăzi.

„Poate că nu ne gândim întotdeauna la corali din perspectiva geologiei, dar scheletele lor calcaroase construiesc recife care, în timp, se pot transforma în roci și devin parte din patrimoniul geologic al planetei. În expoziție prezentăm și primul eșantion înregistrat în catalogul Colecției noastre de Paleontologie: un coral fosil din Munții Bucegi, vechi de aproximativ 420 de milioane de ani, din vremea în care acolo se întindea o mare care nu mai există. Viața construiește, timpul conservă, iar geologia descifrează”, a declarat Ramona Bălășcuță, manager cultural al Muzeului Geologic Național.

La rândul său, Petronius Secăreanu, director general Canon România, a subliniat importanța utilizării tehnologiei pentru susținerea cercetării și a inițiativelor de conservare.

„Când auzim atât de des despre degradarea recifelor, e important să vorbim și despre oamenii care găsesc soluții și să aducem în lumină descoperirile care ne dau motive de speranță. Aici văd una dintre cele mai valoroase contribuții ale Canon: tehnologia dezvoltată pentru medicina umană deschide o posibilitate nouă în cercetarea vieții marine. Prin World Unseen, vrem să aducem publicul mai aproape de această muncă și să arătăm cât poate însemna o descoperire pentru viitorul unui ecosistem. Mi-aș dori ca vizitatorii să plece din expoziție cu admirație pentru lumea coralilor, dar mai ales cu încrederea că tehnologia ne oferă șanse reale de a o proteja”, a declarat Petronius Secăreanu.

Expoziția „World Unseen – un viitor posibil pentru corali” poate fi vizitată până la 30 ianuarie 2027, la Muzeul Geologic Național, situat pe Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 2, București.