Este homeschooling-ul o opţiune bună pentru copilul tău?

0
homeschooling

Homeschooling-ul a devenit o realitate tentată pentru mulţi părinţi care îşi doresc o educaţie mai specială pentru copiii lor, deşi în România sunt încă în minoritate cei care cunosc această alternativă la şcoala tradiţională. Este homeschooling-ul o opţiune bună pentru copilul tău sau există o cale de mijloc?

Pornită în SUA ca o mișcare educațională izvorâtă din neliniștile unor grupuri religioase, homeschooling a devenit peste Atlantic un fenomen semnificativ din punct de vedere cantitativ, care angrenează familii foarte variate din punct de vedere cultural.

În Europa ponderea copiilor educați în regim de homeschooling este mai mică de 0,1% (cu excepția Marii Britanii). Fenomenul este în continuare unul cu o amploare mult mai mare în Statele Unite decât în alte țări dezvoltate ale lumii.

Marea majoritate a țărilor dezvoltate au permis și au reglementat homeschooling-ul, cu unele excepții, cum este cazul Germaniei, unde homeschooling (acest tip de educație) este strict interzis cu argumentul că se previn astfel efectele de slăbire a coeziunii sociale ale școlirii acasă.

Homeschooling în România

România se numără printre este ţările din Europa care nu permite educarea copiilor acasă decât în cazuri medicale speciale.

Întrebat despre educţia la domiciliu în Romania, Mircea Dumitru, fostul ministru al educaţiei, declara următoarele:

„Aspectele pozitive sunt evidente pentru că exită o anumită  libertate de a alege subiectele, de a alege educatorii pe care vrei să-i ai, cu cine anume faci anumite activităţi care sunt foarte agreate de către copilul tău. Există exemple istorice celebre de oameni care au stat acasă și au fost educaţi pană în momentul în care au ajuns la universitate. Un exemplu este Bertrand Russeli care a fost educat în familie înainte să meargă la universitate.

Citește și: Vedeți de ce de în ziua de Dragobete băieții fugăreau fetele!

Riscul este că atâta timp cât în România nu există o legislaţie foarte clară care să îţi definească o rută de trecere, de acces din homeschooling în sistemul public, formal de școală, care sunt condiţiile de a accede din homeschooling în gimnaziu, în liceu și mai departe în universitate, poţi să fii în situația ca odată ce ai terminat patru sau opt clase în sistemul de școlarizare acasă, să nu poţi sa te întorci înapoi în sistemul public, adică să ai dificultăţi pentru că nu ai o diplomă care este acreditată, nu ai un  număr de credite, un număr de ore.”

În prezent, Legea educaţiei prevede că pot învăţa la domiciliu doar copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau care nu pot fi deplasaţi din motive medicale. Retragerea copiilor din sistemul de învăţământ obligatoriu constituie infracţiune și se pedepsește cu închisoare între 3 luni și un an ori amendă penală, cuprinsă între 100 și 1.000 de lei.

Tot legea educaţiei spune că „părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului pe perioada învăţământului obligatoriu”.

Exită două categorii de homeschooling

Când ne referim la homeschooling, este bine să știm că, din punctul de vedere al organizării, există două categorii:

  • homeschooling structurat: învățarea se face urmărind un curriculum, cu intervale de învățare clar prestabilite, cu obiective bine definite;
  • homeschooling nestructurat: denumit și deșcolire (unschooling) învățarea se face nefocalizat, neorganizat, în timpul rămas la dispoziție după efectuarea altor activități.

Aspectele pozitive ale educației la domiciliu

Există mai multe personălităţi și cercetători în educaţie care susţin ideea de homeschooling, în sensul recâștigării libertăţii individuale. Aceștia consideră că educaţia în școlile de stat are o componentă ideologizantă, de care copiii trebuie feriţi. Învăţământul de masă, spun aceștia, este caracterizat prin centralism, uniformizare și restrange libertatea individuală.

Aspectele poztive invocate de susţinătorii educaţiei la domiciliu sunt următoarele:

  • plasează copilul într-un mediu sigur, ferindu-l de violenţa din școli și de tentaţia drogurilor, fumatului și alcoolului;
  • întărește legătura afectivă dintre părinte și copil, acesta din urmă simţindu-se respectat, apreciat, ascultat și iubit;
  • permite părintelui să aibă un control mai mare asupra noţiunilor și cunoștinţelor care îi sunt transmise copilului;
  • dă ocazia familiilor care pun preț pe spiritualiltate să-și crească copiii după principii morale și religioase autentice;
  • ajută copilul să-și dezvolte capacitatea de a relaţiona cu alţi adulţi și copii de vârste diferite, cu care intră în contact în cadrul întâlnirilor organizate cu alte familii din sistemul homeschooling;
  • permite conservarea imaginii familiei tradiţionale și perpetuarea valorilor ei.

Aspectele negative ale educației la domiciliu

Homeschooling-ul poate genera, în opinia pedagogilor, diferite lipsuri în formarea și instruirea copilului. Totodată, el poate genera întarzieri sau dificultăţi în dezvoltarea lui emoțională și intelectuală.

Psihologii avertizează asupra faptului că o astfel de educaţie poate scădea capacitatea copilului de a forma și menţine relaţii trainice și profunde atunci când va deveni adult.

Conceptul de „școala a vieţii”, atât de înrădăcinat în psihologia românilor, este acel element esenţial care lipsește cu desăvarșire din educaţia la domiciliu. Este ceea ce îi determină pe mulţi alţi părinţi să susţină faptul că „un copil trebuie călit” în societate.

Educația din școală, alternată cu educaţia de acasă reprezintă poate metoda care poate garanta cel mai bine pregătirea copilului pentru viaţă.

Sursa foto: www.parentmap.com

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here