Vedeți de ce de în ziua de Dragobete băieții fugăreau fetele!

24 februarie 2017

Dragobete este zeul tinereții, al iubirii și al renașterii naturii în folclorul românesc și coincide în  calendarul ortodox cu sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Divinitatea are însă origini străvechi.

Dragobete este un personaj preluat de la vechii daci și transformat ulterior în protector al tinerilor și patron al iubirii, el fiind nimeni altul decât fiul Babei Dochia.

În mitologia dacică ar fi existat un zeu al vieții și al morții care simboliza trezirea la viață a întregii naturi și, practic, marca începutul primăverii. Acesta era sărbătorit la începutul lunii martie, zi în care avea loc un ceremonial religios, fiind o zi a învierii și a bucuriei.

Dragomir cel beat de dragoste

Urmând firul unor legende populare, se pare că numele lui Dragobete  vine de la „Dragomir cel beat de dragoste”.O altă explicație dată de unii filologi asupra provenienței numelui „Dragobete” pornește  de la două cuvinte vechi slave „dragu” și „bîti”, care s-ar traduce prin expresia „a fi drag”.

Logodnicul  păsărilor și al oamenilor

În popor, Dragobetele mai este numit și „Cap de primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul păsărilor”, un flăcău extrem de chipeș, iubăreț și nestatornic care seducea fetele ce îi ieșeau în cale, fiind simbolul suprem al dragostei pătimașe.

Pe vremuri, se considera că, începând cu 24 februarie, apăreau primele semne ale primăverii , de aceea era numit și „cap de primăvară”. Se credea că acum insectele încep să iasă din pământ, ursul se trezește în bârlog, iar păsările călătoare se reîntorc.

Citește și: Ce înseamnă „leru-i ler” și cum deosebim un colind autentic de un kitsch: interviu cu fondatorul ansamblului „Anton Pann”, Constantin Răileanu (Partea II)

 

Tot în ziua de Dragobete,  păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile, așadar este o zi în care păsările se logodesc, pregătindu-se să dea naștere unei noi generații de pui. Odată cu natura reînvie și iubirea .

Obiceiuri de Dragobete

Dragobete a rămas  până  în ziua de azi  simbolul suprem al dragostei autohtone, deși obiceiurile legate de această zi s-au pierdut prin negura vremii. Odinioară, obiceiurile erau respectate cu strictețe. Fiind o zi a constituirii perechilor, băieții încercau să le intre în grații fetelor pe care le plăceau.

Horă-de-Dragobete

Horă de Dragobete

În această zi de mare sărbătoare, tinerii îmbrăcaţi în straie frumoase, se întâlneau în fața bisericii și porneau prin lunci sau păduri  să culeagă cele dintâi flori ale primăverii, pe care fetele urmau să le folosească în descântece de dragoste. În pădure, în jurul focurilor aprinse, tinerii stăteau de vorbă, „socializau” cum ar spune unii dintre noi astăzi.

La ceasul prânzului, fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii le fugăreau, încercând să le prindă şi să le dea un sărut. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa prinsă, ulterior având loc şi sărutul considerat echivalent al logodnei şi al începutului iubirii între cei doi. Acest obicei a dat naştere celebrei strigături sau ameninţări glumeţe „Dragobetele sărută fetele!”.

Înspre seară, logodna urma să fie anunţată comunităţii satului şi membrilor familiei. Comunitatea era foarte interesată de ce se întâmpla, deoarece ritualurile acestei zile anunțau practic nunțile ce vor avea loc în acel an. Și bărbații căsătoriți aveau de respectat reguli. Ei nu trebuiau, nici în ruptul capului, să se certe cu vreo persoană de sex feminin, altfel ar fi avut ghinion tot anul.

Femeile căsătorite obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat în ziua de Dragobete ca să fie drăgăstoase tot anul  cu bărbatul de acasă.

dragobete

Superstiții legate de această zi :

  • Dacă plouă în ziua de Dragobete, primăvara va fi lungă şi frumoasă;
  • Cine va auzi pupăza în ziua de Dragobete va fi harnic tot anul;
  • În această zi, nu se coase, nu se spală, nu se merge la câmp, în schimb se face curaţenie pentru ca zilele ce vor urma sa aibă spor în toate;
  • Dacă până la Dragobete nu a fost brumă, atunci nici nu va mai fi curând.

Astfel, în popor se spunea că cei care „țin” Dragobetele  vor fi feriţi de boli, şi mai ales de febră, şi vor avea un an îmbelşugat.

Autor: P. Manișor

Surse foto: www.revistatransilvania.ro, www.historia.ro,

(100 vizualizari)

Apreciază pagina de Facebook PedagoTeca.ro:


Articole inrudite