19 secole de la inaugurarea Columnei lui Traian, o inestimabilă istorie a dacilor

0

Construit de arhitectul Apolodor din Damasc, din ordinul ȋmpăratului Traian, monumentul a fost inaugurat la 12 mai 113 d.H., în cinstea victoriilor împotriva dacilor și reprezintă cea mai mare sculptură în relief din Antichitate. Columna este o capodoperă a sculptorilor romani din perioada de maxima dezvoltare a imperiului, sub domnia împăratului Traian.

Columna reprezintă un important izvor arheologic şi istoric, o vitală şi nepreţuită reprezentare a războaielor daco-romane, întrucât principalele scrieri dedicate războaielor s-au pierdut.De asemenea basoreliefurile Columnei prezintă detalii importante despre îmbrăcăminte, armament, fortificaţii, harnaşament, şi mai ales, despre figurile personajelor.

Împăratul Traian a sărbătorit 123 de zile 

După încheierea războaielor din Dacia, împăratul Traian (98-117) s-a întors la Roma cu o imensă cantitate de aur şi argint (165.000 kg aur şi 331.000 kg argint), sărbătorind 123 de zile victoria. Contribuabilii au fost scutiţi de plata impozitului timp de 1 an de zile, iar numeroase edificii urmau a fi construite. Forul lui Traian, inaugurat în 112, curprindea: arcul de triumf ridicat de Senat şi distrus în timpul domniei lui Constantin cel Mare, atriumulcelebra piaţa înconjurată de coloane având în centru statuia ecvestră a lui Traian, Basilica Ulpia, Columna lui Traian, biblioteca Ulpia împărţită în două corpuri de clădiri pentru literatura latină şi greacă şi Templul lui Traian

Columna lui Traian, primul „film de război” din istorie

Columna se compune din patru părţi:fundaţia (unde se găsea o cameră destinată primirii cenuşei lui Traian), piedestalul, columna (coloana propriu-zisă) şi statuia împăratului Traian. În Evul  Mediu, statuia împăratului a fost înlocuită cu statuia sfântului Petru, ținând cheile Împărăției Cerurilor.

Coloana de marmură propriu-zisă are 40 m înălțime, 3 m lățime. Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.

Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102 şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Împăratul Traian apare în peste 50 de scene din totalul de 150, vorbindu-le soldaților, săvârșind acte de sacrificiu (în calitate de mare preot) și primind solii daci, care anunță capitularea.  Decebal este reprezentat cu certitudine în trei scene, cea a luptei de la Tapae, cea a păcii când niște daci îngenunchiază în faţa lui Traian şi doar Decebal, în spatele lor, rămâne în picioare, şi cea a sinuciderii lui. Lângă un copac regele dac duce spre gât o sabie curbă.

Specialiştii care au studiat Columna au remarcat că imaginile transmit o admiraţie pentru învinşi, chiar dacă scopul monumentului este să scoată în evidenţă vitejia împăratului Traian.

Un istoric german, W. Froehner, scria: ”Cu excepţia dacilor, niciunul din numeroasele popoare absorbite de imperiu nu se poate lăuda că a văzut înălţându-se un monument mai demn şi mai durabil închinat dragostei sale pentru neatârnare”.

Citește și Elevii si studenții resping campania electorală în școli: Vrem o educație curată, depolitizată!

Există astăzi în lume cinci copii ale Columnei, parţiale şi integrale. Una dintre acestea se află la Muzeul Național de Istorie a României .A fost realizată între anii 1934-1940 de meșteri de la Vatican, lucrările fiind întârziate din pricina celui de-al doilea război mondial. Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului a fost adusă la Bucureşti abia în 1967.

Badea Cârțan – dacul coborât de pe  Columnă

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (1849 – 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România. În 1877, s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

În anul 1896, a plecat pe jos din satul său până la Roma. Omul voia să vadă cu ochii lui dacii de pe Columnă, astfel că a mers pe jos timp de 45 de zile, rupând cinci perechi de opinci. După ce a ajuns la monument, a împrăştiat pe treptele acestuia pământ şi grâu românesc – apoi a adormit chiar acolo, sprijinindu-şi capul pe desagi, epuizat după drumul lung. Gardienii l-au găsit în zori şi au fost convinşi că Badea Cârţan era un dac ce coborâse de pe Columnă. Acest lucru i-a impresionat profund pe italieni, care au titrat în ziarele vremii: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămaşă şi cuşmă, cu iţari şi cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri. A fost prezentat ambasadorului României la Roma, personalităţilor italiene şi a legat o strânsă prietenie cu primarul Romei. Badea Cârţan a făcut senzaţie în „oraşul etern”, a fost invitat la mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia; a fost primit peste tot cu simpatie şi prietenie.

Muzeul Național de Istorie a Românie deține o copie a Coumnei 

Există astăzi în lume cinci copii ale Columnei, parţiale şi integrale. Una dintre acestea se află la Muzeul Național de Istorie a României. A fost realizată între anii 1934-1940 de meșteri de la Vatican, lucrările fiind întârziate din pricina celui de-al doilea război mondial. Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului a fost adusă la Bucureşti abia în 1967.

Autor: Manisor Paulina

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here