Pe data de 25 martie a fiecărui an este sărbătorită Buna Vestire sau Blogoveștenia (termenul de proveninență slavă), una dintre cele mai importante sărbători creștine, ce simbolizează momentul când Arhanghelul Gavriil, cu o floare de crin în mână, îi aduce Fecioarei Maria vestea că va deveni mama Mântuitorului lumii – considerat în teologia ortodoxă a fi începutul mântuirii omului.
Data prăznuirii Bunei Vestiri de-a lungul secolelor
La începuturile Creștinismului, data la care era sărbătorită Buna Vestire varia, deși este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului atestată în documentele istorice. Astfel, era sărbătorită de unii în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele biserici din Apus pe 18 decembrie. Aceste variații existau în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică.
În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat, conform specialiștilor, imediat după ce Nașterea Domnului a început sa fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, începând din prima jumătate a sec. al V-lea. Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar fi.
Buna Vestire – restaurarea omului și dovada respectului lui Dumnezeu față de libertatea creaturii sale
IPS Bartolomeu Anania spunea că „Buna Vestire este actul dramatic prin care Dumnezeu consultă libertatea omului și o invită la participare. Dacă, prin Adam și Eva, omul se pronunțase împotriva lui însuși, prin Fecioara Maria el se reașază la unison cu Creatorul și-și restaurează propria-i libertate, redându-i, în același timp, direcția pentru care îi fusese dăruită întru început”.
De ce spune Bartolomeu Anania că prin Buna Vestire Dumnezeu restaurează omului libertatea? Acest lucru explicat de către Pr. Iancu Dorin Nifon în următorul fel: „La această nouă creare a omului (…) Dumnezeu nu a mai procedat ca la crearea lui Adam și a Evei, necăutând spre libertatea omului, ci a așteptat încuviințarea Fecioarei Maria. Astfel, după ce îngerul i-a binevestit că Duhul Sfânt se va pogorî peste ea și puterea Celui Preaînalt o va umbri, iar Fiul care se va naște din ea Fiul lui Dumnezeu se va numi, Fecioara Maria a zis: „Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” (Luca 1, 38) (…). În clipa în care Fecioara Maria a zis „Fie mie după cuvântul tău!”, crezând în binevestirea îngerului cea de nepătruns, Fiul lui Dumnezeu s-a sălașluit în pântecele ei, luând firea omenească. Acum se împlinește profeția lui Isaia, care cu peste 700 de ani mai înainte, a prezis: „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel” (Isaia 7, 14)”.
Cu toate valențele pe care le are, această sărbătoare celebrează viața, speranța, maternitatea, dar și renașterea naturii.
Semnificații populare – Ziua Cucului
În popor, această zi mai este numită și Ziua Cucului. Nu există o altă pasăre în folclorul românesc căreia să-i fie atribuite atâtea legende, povești, cântece și proverbe.
În credința populară, cucul este simbol al primăverii, al timpului frumos, al dragostei pătimașe, dar şi prevestitorul bolilor şi chiar al morţii. Începând cu Buna Vestire, cucul are o misiune specială, să spună oamenilor viitorul și să aducă vești legate de dragoste.
Cucul, prin cântatul său la date fixe, marchează succesiunea a două fenomene astronomice: echinocțiul de primăvară, când începe să cânte (25 martie-Buna Vestire) și solstițiul de vară, când încetează brusc a cânta (24 iunie – Sânzienele).
Toți oamenii satului așteptau să audă cucul cântând, pentru că el prevestește prin cântecul său venirea primăverii, dar și norocul omului. Așadar, nu uitați, la auzul primului său cântec să fiți veseli, curat îmbrăcați și cu bani în buzunar – după cum transmit tradițiile populare!
De asemenea, în tradiția populară, flăcăii și fetele mari îl întrebau pe cuc când se vor căsători: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan’ m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmpla ca după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aștepare. Dimpotrivă, daca el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Florile își dăruiesc parfumul de Buna Vestire
Un segment important pe scara simbolurilor legate de această sărbătoare sunt florile. În folclorul nostru există credința că florile primăverii își dăruiesc parfumul oamenilor în amintirea acestui moment irepetabil al vestirii întrupării Fiului lui Dumnezeu.
Astfel, primele flori care apar primăvara – ghioceii, toporașii, brândușele – nu au parfum. Parfumul florilor apare începând cu 25 martie – narcise, zambile, lăcrămioare – după cum spune trad
Ritualuri și superstiții legate de această zi
De asemenea, mai există și o serie de credințe, obiceiuri și practici aflate sub semnul „prezicerii” norocului, a rodului pomilor fructiferi, a timpului, pe care țăranul român le-a legat de această sărbătoare.
De Buna Vestire se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă, a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor. Alte astfel de „ritualuri” erau producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice sau aprinderea focurilor în grădini şi livezi.
Fertilitatea era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică, ameninţarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiaţi dacă nu rodesc. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară.
Alte spuse, mai multe sau mai puțin superstițioase legate de această zi, care ne-au rămas de la străbunii noștri spun că în această zi de mare sărbătoare
- E mare păcat să faceți treabă. Se spune că azi și păsările se opresc din construirea sau repararea cuibului;
- Nu e bine să dormiți prea mult dacă nu vreți să fiți somnoroși tot anul;
- Nu vă certați ca să aveți liniște în restul anului;
- E bine să mâncați pește și vă veți simți ca peștele-n apă;
- Să aveți haine curate și bani în buzunar pentru a avea noroc;
- Fiți veseli azi și așa veți rămâne tot anul.
Sursă foto: www.meg55-miannadraguta.blogspot.com
