Subiectele de la examenul de bacalaureat aproape identice cu cele din 2018

0

Prima probă a examenului de bacalaureat 2019 a fost susținută azi la Limba și literatura Română. Structura acestui examen a suferit diverse modificări în ultimele decenii fiind influențată de diferitele puteri politice care s-au aflat l-a conducere. Această evoluție este percepută de mulți ca o transformare din subiecte alambicate și foarte riguroase în subiecte care sunt tot mai asemănătoare de la an la an sau care au scăzut masiv în ceea ce privește gradul de dificultate. Aceste modificări au fost adoptate fie pentru a ușura ,,munca” liceenilor, fie pe premise care se bazează pe zicala ,,vechea structură este incorectă sau incomplete”.

Anul acesta, subiectele alese le-au acordat șansa tinerilor să jongleze între simbolismul bacovian și modernismul lui Lucian Blaga, Tudor Arghezi sau Ion Barbu. Sferele imaginilor artistice, multitudinea de figuri artistice și concepte care puteau fi abordate, le-a oferit participanților posibilitatea să decidă ce curent vor să abordeze în funcție de preferințe. Eseul s-a concentrat pe demonstrarea apartenenței textului la genul liric, cu susținerea argumentelor prin comentarea viziunii artistice a poeților.

Subiectele de la examenul de Limba și literatură română de la Bacalaureat sunt diferite, în funcție de profilul liceului absolvit și de filiera acestuia. Astfel, absolvenții liceelor teoretice, profilul Real, precum și cei care au terminat licee tehnologice și liceele vocaționale (cu excepția celor de la profilul pedagogic) au avut astăzi de conceput un eseu referitor la un text poetic aparținând autorilor George Bacovia sau Lucian Blaga.

Pentru absolvenții profilului Umanist și pentru cei de profil Pedagogic, subiectele de la Limba și literatura română au avut ca cerință realizarea eseului referitor la un text poetic aparținând autorilor Tudor Arghezi sau Ion Barbu.

Ce este diferit în 2019 față de 2018?

La o simplă căutare pe internet, cei interesați pot să descopere că și anul trecut trei dintre autorii care au fost prezenți în subiectele din sesiunea din 2019 s-au regăsit și în cele de anul anterior. Mihai Eminescu a fost poetul ales de comisie pentru anul 2018, acesta fiind  înlocuit în acest an de George Bacovia. Lucian Blaga, Ion Barbu și Tudor Arghezi reprezintă triada modernistă de autori ale căror opere au pus la încercare capacitățile tinerilor în ultimii doi ani.

În acest caz, putem vorbi de puțină lipsă de inspirație din partea Ministerului Educației deoarece, pe lângă sigurul autor pe care l-a modificat anul acesta, a făcut și rocada între profiluri astfel încât autorii de la profilul real din 2018 au trecut la cele umaniste anul acesta și invers.

Citește și Parkinson, boala care se formează în stomac

Le ușurează munca sau le sporește gândirea critică?

Operele lirice, deși sunt mai puțin agreate de tineri, în esență au o structură care este mult mai ușor de definit și de explicat față de cele din cadrul genului epic, unde abordările în ceea ce privește cerințele pe baza textului pot să fie mai diversificate și mai riguroase. Versurile vorbesc de la sine de multe ori, iar când este vorba de figurile de stil, dacă au fost învățate și predate corespunzător în timpul liceului, este extrem de simplu să fie explicate. De asemenea, să nu uităm de multitudinea de materiale de tip suport cu care se face comerț și care oferă comentarii gata făcute, comentarii care nu fac nimic altceva decât să bage într-o stare de paralizie gândirea critică a elevului, nu să-l încurajeze la efortul educațional.

Astfel, dintr-un soi de subiecte care aveau o frumusețe compozițională și unică s-a ajuns la dezvoltarea unor materiale cât mai tehnice și ușor  de memorat, care să nu stârnească ambiția elevilor de a le descifra și de a le înțelege, ci doar capacitatea de a le învăța cu un minim de efort și într-un timp cât mai scurt.

Diversitatea tot mai scăzută în ceea ce privește alegerea subiectelor pentru acest examen nu este nici ea deloc benefică. În acest fel se dezvoltă o mentalitate a tinerilor care au diferite presupoziții ce îi determină pe aceștia să își încerce norocul și să recurgă la tehnica ,, dacă anul trecut a picat asta, sigur o să fie și anul acesta”. Situația repetării anumitor subiecte în mod consecutiv a tot fost abordată de Ministerul Educației în ultimul deceniu și a fost sesizată de elevi și de cadrele didactice.

Concluzia care se stabilește în final este una foarte subiectivă. Se dorește un procent cât mai ridicat de promovabilitate la examenul de bacalaureat, dar această dorință vine cu sacrificial simplificării procesului educațional pe cât de mult posibil? Ministerul Educației nu își mai dorește ca în urma acestui examen un elev să își demonstreze capacitățile și abilitățile pe care le are în ceea ce privește spiritul critic? Se dorește doar memorarea mecanică a unor materiale din culegeri și cărți din comerț?

Acestea sunt întrebările care rămân în spatele acestui subiect și pentru care este foarte greu de găsit un răspuns imediat.

 

 

 

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here