Pasiunea pentru știință, tehnologie și explorarea spațiului poate începe încă din copilărie și se poate transforma într-un proiect cu impact real. Este cazul lui Erik Culescu, elev în clasa a XII-a la AmSchool, care a proiectat și construit aproape integral o rachetă experimentală capabilă să atingă aproximativ 1.000 de metri altitudine.
Elev român de liceu dezvoltă o rachetă experimentală și colectează date atmosferice pentru cercetare
Proiectul reprezintă rezultatul a luni de documentare, calcule, simulări și testări și îmbină domenii complexe precum fizica aplicată, aerodinamica, electronica, programarea și analiza de date.
Dincolo de componenta tehnică, inițiativa demonstrează modul în care educația bazată pe explorare și aplicare practică poate transforma pasiunea unui elev într-un demers apropiat de cercetarea științifică.
Cum a început pasiunea lui Erik pentru știință și astronomie
Interesul lui Erik Culescu pentru știință s-a manifestat încă din copilărie. Primele experimente de fizică și chimie au fost realizate într-un laborator improvizat de părinții săi la demisolul casei, unde încerca să descopere și să înțeleagă legile care guvernează Universul.
În timp, curiozitatea sa s-a transformat într-o preocupare constantă pentru domeniile STEM. Erik a participat la proiecte educaționale dezvoltate de Fun Science România și Da Vinci Learning, iar după câștigarea unui concurs național organizat de acestea a devenit asistent în cadrul producției educaționale „Profesorul Trăsnit”, contribuind la realizarea experimentelor și a materialelor de popularizare a științei.
Totodată, astronomia a devenit una dintre cele mai importante pasiuni ale sale. Membru activ al Societății Astronomice Române de Meteori (SARM), Erik a participat la tabere și expediții astronomice, a realizat astrofotografie și a luat parte la numeroase evenimente dedicate explorării spațiale.
De la observațiile astronomice la construirea unei rachete
Un moment important în parcursul său a fost participarea la SpaceFest 2024, organizat de Universitatea Politehnica din București. Aici a prezentat observațiile și fotografiile realizate în timpul expediției pentru eclipsa totală de Soare din Statele Unite ale Americii.
Experiența l-a ajutat să înțeleagă mai bine rolul sateliților și al tehnologiilor spațiale în colectarea informațiilor despre Pământ și cosmos. Din acel moment, ideea construirii propriei rachete a devenit pentru el o misiune personală și un pas necesar către viitoarele sale obiective în domeniul aerospațial.
Caracteristicile rachetei construite de elevul român
Racheta dezvoltată de Erik are aproximativ 209 centimetri înălțime și este proiectată pentru a atinge o viteză de aproximativ Mach 0,5 și o altitudine de aproape 1.000 de metri.
Sistemul include un mecanism automat de recuperare care activează parașuta la apogeul zborului, permițând revenirea în siguranță la sol. Configurația aerodinamică, centrul de presiune, stabilitatea în zbor și sistemul de propulsie au fost calculate și testate în detaliu înainte de lansare.
Proiectul îmbină elemente de fizică aplicată, aerodinamică, chimia combustibililor, electronică și programare, fiind rezultatul unui proces complex de cercetare și dezvoltare desfășurat pe parcursul mai multor luni.
Date atmosferice colectate pentru analiză și cercetare
Pe lângă performanța tehnică, racheta are și un rol științific important. Payload-ul integrat este proiectat să colecteze informații despre presiune, temperatură, umiditate, densitatea aerului, accelerație și calitatea atmosferei.
Datele obținute vor fi folosite pentru analiza comportamentului aerodinamic al rachetei și pentru compararea unor modele matematice și atmosferice utilizate în ingineria aerospațială. Astfel, proiectul depășește nivelul unui simplu experiment educațional și se apropie de un proces autentic de cercetare aplicată.
Obiectivul pe termen lung: tehnologii spațiale pentru protejarea mediului
Pentru Erik, construirea și lansarea acestei rachete reprezintă doar primul pas într-un plan mai amplu. Tânărul își dorește să contribuie la dezvoltarea tehnologiilor aerospațiale în România și să participe la crearea unor sisteme capabile să monitorizeze mediul prin intermediul sateliților și al inteligenței artificiale.
Una dintre ideile care îl motivează este dezvoltarea unor sateliți capabili să identifice rapid fenomene precum defrișările ilegale, incendiile forestiere, poluarea, seceta sau degradarea ecosistemelor. În viziunea sa, tehnologia spațială poate deveni un instrument esențial pentru protejarea mediului și gestionarea responsabilă a resurselor planetei.
Vezi și: Un satelit construit de elevi români va fi lansat anul viitor cu o rachetă SpaceX
Un exemplu de educație bazată pe explorare și construcție reală
Proiectul lui Erik Culescu evidențiază beneficiile unui model educațional care încurajează autonomia, experimentarea și învățarea practică. În loc să se limiteze la studierea conceptelor teoretice despre spațiu și tehnologie, elevul a ales să construiască un obiect funcțional, capabil să colecteze date și să demonstreze aplicabilitatea cunoștințelor dobândite.
Într-o perioadă în care succesul este adesea asociat cu rezultate rapide și superficiale, povestea sa oferă un exemplu despre perseverență, curiozitate și dorința de a transforma pasiunea pentru știință într-un proiect concret, cu valoare educațională și de cercetare.
Racheta va fi prezentată publicului și reprezentanților presei pe 4 iunie, între orele 10:00 și 16:00, în cadrul AmSchool din București.
