Câteva zeci de persoane au protestat sâmbătă timp de aproximativ o oră în fața Ambasadei Ucrainei din București împotriva noii Legi a Educației, adoptată pe 5 septembrie de Parlamentul Ucrainean, prin care se desființează învățământul în limba maternă. Dacă legea va fi promulgată de președintele ucrainian, 60 de şcoli româneşti din țara vecină riscă să se închidă.
În cadrul protestului s-a scandat „Solidaritate”, „Fi-ți europeni, nu sovietici”, „Respectați tratatul”, cu referire tratatul din 1997 cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina.
„Venim astăzi să tragem acest semnal de alarmă şi cerem statului român să ia atitudine faţă de discriminarea lingvistică la care sunt supuşi fraţii noştri care astăzi trăiesc în Ucraina. Dacă legea va fi promulgată de președintele Poroșenko, vom continua non-stop protestele pentru ca statul român să reacționeze în termenii cei mai duri față de închiderea școlilor din Ucraina. La începutul anilor ’90 erau 90 de școli românești în Ucraina, astăzi abia mai sunt 60 și se pregătește închiderea tuturor acestor 60 de școli. Toată opinia publică din România este indignată și nu va tolera o astfel de acțiune din partea unui stat pe care-l consideram prieten și pe care doream să-l susținem pe parcursul său european. Mesajul nostru către statul ucrainian este să fie europeni, să nu fie sovietici și să respecte tratatul de bază semnat în 1997”, a declarat George Simion, unul dintre organizatorii protestului.
Citește și: Eminescu: despre educație, lipsa de autoritate și golul moral
Doamna Elena Gogu, fostă profesoară de limba franceză undeva lângă Cernăuți, originară din Ținutul Herței, ne-a spus că a venit la protest deoarece copiii de acolo au nevoie să învățământ în limba maternă pentru a putea veni să studieze mai departe în România.
„Aici ucrainianul are drepturi, ungurul are drepturi, și ei ce au acolo? Nu au nimic. E foarte greu de acasă pornești să înveți româna și să te duci la școală să înveți ucrainiana din clasa I, este groaznic, e o limbă foarte grea. Și vor și ei să citească un Eminescu, un Creangă, un Alecsandri, istoria – sunt urmașii lui Ștefan cel Mare. În zona Hertzei există și cetatea făcută de Ștefan cel Mare și sunt familii întregi de români acolo. Și eu mi-am terminat studiile acolo, dar ma venit în România”, a declarat Elena Gogu pentru PedagoTeca.
Printre participanții la protest s-a numărat și istoricul Marius Diaconescu, profesor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București.
Demersurile autorităților române
Potrivit secretarului de stat din MAE Victor Micula, citat de Mediafax, România cere Ucrainei să remedieze problemele generate de noua lege a învăţământului şi să ceară un aviz din partea Comisiei de la Veneţia şi a Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi naţionale, înainte ca preşedintele să promulge legea. Ofiacialul spune însă că este „de un optimism moderat” în ceea ce privește reușita demersului.
„Demersurile părţii române, inclusiv cele în parteneriat cu autorităţile ucrainene, trebuie să continue până la rezolvarea problemelor minorităţii române din Ucraina generate de această nouă lege a învăţământului. În plus, cred că este important să menţionăm şi celelalte demersuri întreprinse în paralel de MAE pe această linie în relaţiile cu partea ucraineană respectiv, întrevederea domnului ministru Meleşcanu cu omologul ucrainean la Talinn acum câteva zile, precum şi scrisoarea comună semnată de şefii diplomaţiilor unor state europene care împărtăşesc îngrijorări similare cu noi”, a spus Victor Micula, potrivit sursei citate.
