În loc să fie un punct de atracție, casa primului primar român al municipiului Alba Iulia, Camil Velican, în care în decembrie 1918 au avut loc primele ședințe de lucru ale Consiliului Dirigent – guvernul Transilvaniei desemnat de către Marele Sfat Național – se degradează pe zi ce trece.
Imobilul a fost construit la începutul secolului al XX-lea şi are o valoare simbolică deosebită pentru că a găzduit mai multe întâlniri ale fruntașilor ardeleni care au discutat o serie de probleme organizatorice legate de Marea Adunare Națională din 1 Decembrie 1918, precum şi ședințele de la Alba Iulia ale organismului desemnat drept Guvern al Transilvaniei. În ciuda acestei încărcături istorice, clădirea nu a avut șansa să se numere printre obiectivele restaurate cu finanțare acordată de autoritățile centrale în contextul Centenarului.
Situată în zona centrală a orașului, casa a fost cumpărată în 2016, cu 120.000 de euro, de către autoritățile locale. Se preconiza atunci ca, până la 1 decembrie 2018, să fie amenajată Casa Memorială „Camil Velican”. După finalizarea documentației tehnice, autoritățile locale au inclus obiectivul pe lista înaintată la Guvern cu proiectele propuse pentru finanțare.
„L-am trecut pe (lista cu – n.r.) obiectivele pe care doream să le restaurăm. Din păcate, nu a fost finanțat atunci. (…). A fost scoasă de pe lista acelui, defunct acum, Departament Centenar. Nu s-a finanțat. (…). Am făcut toate demersurile”, a declarat, pentru AGERPRES, viceprimarul Gabriel Pleşa.
Acesta a menționat că, în timpul mandatului ministrului George Ivaşcu la Cultură, i s-a promis, la sfârșitul anului trecut, că va fi unul din primele trei obiective refinanțate cu banii care nu s-au cheltuit până la 31 octombrie 2018, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
Citește și Dezinformarea, extrem de atractivă pentru publicul larg
„Din păcate, atunci, Ministerul Finanțelor a luat banii care nu s-au cheltuit, pentru că aveau probleme cu deficitul şi nu s-au mai dat. În iarnă am făcut un alt drum, la noul ministru al Culturii, Daniel Breaz. S-a așteptat bugetul. După ce a venit bugetul, se pare că nu au găsit banii necesari. Am obținut o promisiune că, totuși, la rectificarea bugetară de la jumătatea anului vom obține, dacă nu total, cel puțin parțial. Deocamdată, nu avem sumele să vedem dacă este așa sau nu este așa. Dar, din ceea ce am aflat, telefonic şi pe alte surse, nu ar fi bani, niciun ‘leuţ’ alocat, şi, atunci, am pornit un alt demers. Am început discuțiile cu Consiliul Județean Alba, să încercăm un parteneriat. Împreună, printr-un proiect comun, să reușim să facem acest memorial, practic, al Unirii – Casa Camil Velican”, a explicat viceprimarul Pleşa.
Suma necesară restaurării se ridică la 700.000 de euro, potrivit acestuia. Dacă ar exista banii pentru restaurare, lucrările ar putea fi terminate cam într-un an, a estimat Gabriel Pleşa.
„Lună de lună, obiectivul se deteriorează, sunt plante care cresc. Acoperișul necesită reparații. Sunt elemente originale de acum 100 de ani pe care vrem să le conservăm, adică să redăm publicului cât mai mult din atmosfera vremii. Imobilul e bine poziționat. Are o poveste frumoasă, pe care mulți români nu o cunosc”, a spus viceprimarul.
În viitorul muzeu, ce va purta denumirea de Casa Memorială „Camil Velican” sau Memorialul Unirii, se vor regăsi numeroase obiecte de mobilier, tablouri şi obiecte personale ce au aparținut familiei Velican.
Autoritățile locale au reușit să achiziționeze de la urmașii legali ai lui Camil Velican, o nepoată din Cluj, care, între timp a decedat, câteva obiecte de mobilier original – o vitrină cu trei uși şi două fotolii cu tapițerie de piele, care trebuie recondiționate.
Masa, scaunele şi cele două scrinuri care existau în sufrageria unde s-au semnat şi ținut lucrările premergătoare Unirii se află, din 1976, la Muzeul Național de Istorie, unde nu sunt însă expuse. Edilul susține că cei de la muzeu s-au arătat de acord ca, după restaurarea imobilului, să le dea, într-o formă sau alta, în custodie sau închiriere, pentru Casa Memorială.
Autoritățile din Alba Iulia intenționează să cumpere de la urmași şi câteva tablouri originale. De asemenea, vor să intre şi în posesia peniței de aur cu care s-a semnat Actul Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi a călimară în care a fost cerneala folosită în acest scop, pentru a fi expuse în casă.
„Casa familiei Velican a devenit unul dintre principalele locuri stabilite pentru primirea delegaților şi de întâlnire a fruntașilor ardeleni în vederea organizării zilei de l Decembrie. Consfătuirile începeau de dimineață şi adesea se terminau târziu în noapte. (…). A fost aleasă această casă deoarece era încăpătoare, clădirile instituțiilor din oraș fiind ocupate de autoritățile administrației austro-ungare. Un alt criteriu a fost acela că familia Velican avea vechi relații cu luptătorii marcanți pentru cauza Unirii. (…). Consiliul Dirigent a funcționat aici, până la strămutarea sa la Sibiu, pe 4 decembrie 1918. În semn de mulțumire pentru deosebita solicitudine a gazdelor, Iuliu Maniu le-a adresat o carte poștală cu semnăturile a 12 dintre membrii Consiliului Dirigent. N-au semnat episcopul Iuliu Hossu, episcopul Miron Cristea, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş şi Ștefan Cicio Pop, aceștia fiind la București pentru prezentarea către Regele Ferdinand a actului Unirii. În semn de amintire a acestui măreț eveniment, Iuliu Maniu a mai dăruit gazdelor penița sa de aur, cu care a semnat Actul Unirii la 1 Decembrie 1918”, potrivit unui articol semnat de către nepoata lui Camil Velican, Elena Giurgiuman, şi apărut într-o revistă cu profil istoric din Alba Iulia – Dacoromania.
Potrivit istoricilor, Marele Sfat Naţional, a ales, în 2 decembrie 1918, Consiliul Dirigent, compus din 15 membri şi condus de Iuliu Maniu. Şedinţa a avut loc în clădirea Tribunalului, actualul Palat al Justiţiei, unde se află sediile Curţii de Apel Alba Iulia, Consiliului Judeţean şi Prefecturii Alba. În casa lui Camil Velican s-au desfăşurat, până în 4 decembrie, şedinţele de lucru ale acestuia.
Ca o recunoaştere a valorii lui organizatorice, Camil Velican a fost numit pe 3 decembrie 1918 primar al oraşului Alba Iulia, devenind, totodată, şi primul primar român din acest oraş. Între 1922-1926 a ocupat funcţia de prefect, calitate în care a organizat festivităţile încoronării din octombrie 1922.
Sursa: Agerpres.ro
[…] În loc să fie un punct de atracție, casa primului primar… […]