Societatea Română de Geografie, reacție dură pe tema eliminării materiei de la Bac: Nici măcar comunismul nu a îndrăznit să distrugă Geografia

Președintele Societății Române de Geografie a semnat un „Manifest pentru Geografie”, „în numele și cu asentimentul tuturor membrilor și simpatizanților”, vorbind despre importanța disciplinei și exprimându-și regretul față de „experimentul” Ministerului Educației.

După ce a fost publicat draft-ul proiectului de modificare a Legii Educației, profesorii de Geografie din toată țara s-au alertat, văzând că materia nu se mai regăsește pe lista disciplinelor la alegere pentru niciunul din cele patru tipuri de Bacalaureat propuse. Aceștia s-au mobilizat pentru susținerea îndreptării acestei greșeli printr-o petiție online și Societatea Română de Geografie a emis un „Manifest pentru Geografie”, semnat de președintele societății, prof.univ.dr. Corneliu IAȚU.

Citește și Iohannis a promulgat legea prin care obligă consiliile locale să acorde burse elevilor

În cuprinsul documentului se vorbește despre „inițiativele de așa-zisă reformă (…) fără efecte benefice de fond și fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege” ale Ministerului Învățământului. Acestor inițiative i-a căzut pradă și Geografia, o materie „fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conștiinței oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea rațională, care motivează respectul și toleranța față de ceilalți oameni, față de propriul mediu de viață, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viața de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general și despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei”.

„Nici măcar comunismul nu a îndrăznit să distrugă Geografia”

Președintele SRG atrage atenția că „Nici măcar comunismul nu a îndrăznit să distrugă Geografia”. Acesta vorbește despre rezultatele remarcabile, în competițiile internaționale, ale elevilor români la această disciplină. Pentru toate acestea, copiii sunt răsplătiți, în schimb, cu măsuri menite să le afecteze pentru totdeauna percepția despre tot ce îi înconjoară.

Citește și Patru feluri de Bacalaureat vrea Ecaterina Andronescu

„Iată cum sunt onorate la noi elitele, iată în ce constă recunoștința față de această muncă a elevilor și profesorilor de geografie, față de ceea ce ei fac pentru România. Probabil că aceia care decid nu au nevoie nici de elite și nici de Geografie. Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm, pentru ce să-i mai facem să o înțeleagă cu inteligență, cu toleranță și solidaritate și să viseze frumos la temeinicia neamului lor și a Pământului? Mai bine să nu viseze, mai bine să fie ignoranți, apatici și să nu se mai gândească la viitor, pentru că un ministru sau un consilier nu dorește ca Geografia să formeze conștiințe, nu dorește ca ea să contribuie la formarea de oameni capabili să ridice România la nivelul celorlalte state din concertul națiunilor europene”, se mai precizează în manifest.

„Manifest pentru Geografie”

„Manifest pentru Geografie,

La o sută de ani de la crearea României întregite, Ministerul Învățământului ne-a făcut o surpriză enormă prin câteva inițiative de așa-zisă reformă, deși în ultimii 30 de ani, învățământul a mai fost supus la tot felul de reforme, fără efecte benefice de fond și fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege.

Una din măsurile acestei recente reforme este și aceea ca Geografia să nu mai fie o disciplină de examen la bacalaureat. La 100 de ani ai României moderne iată cum un membru al echipei guvernamentale, nici nu mai are importanță numele lui, încearcă să anuleze, la finalizarea școlii, fără nici un fel de răspundere, o materie care a fost și va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conștiinței oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea rațională, care motivează respectul și toleranța față de ceilalți oameni, față de propriul mediu de viață, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viața de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general și despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei, ca și despre modificările permanente care au loc în economia mondială, cu perspectivele ei vital importante, de la nivelul strict local, la cel regional și al Pământului întreg”