Astăzi se sărbătoresc 549 de ani de la bătălia de la Baia care a avut loc în noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467 între oastea Moldovei, condusă de Ștefan cel Mare, și oastea Regatului Ungariei, condusă de Matei Corvin.
Ștefan cel Mare sprijină răscoala ardelenilor
În deceniul șapte al veacului al XV-lea Ștefan cel Mare a căutat să-și consolideze domnia. Intră în alianță cu regele Poloniei, adversar al Ungariei, îi atacă pe secui în 1461, cucerește Chilia de la maghiari și, cel mai important, sprijină răscoala ardelenilor împotriva regelui Matei Corvin. Toate aceste acțiuni ostile față de coroana ungară erau motivate de faptul că regele de la Buda îi oferise adăpost lui Petru Aron, fostul domn al Moldovei care îl ucisese pe Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare.
Superioritatea numerică a armatei ungare
În septembrie 1467, după ce a înfrânt răscoala din Transilvania și i-a pedepsit pe conducătorii rebeliunii, regele Matia a decis represalii și împotriva lui Ștefan, ca inițiator al acesteia. În noiembrie 1467 a plecat de la Brașov spre Moldova, prin pasul Oituz, în fruntea unei armate de circa 40.000 de oșteni. Ștefan a reușit să pună pe picioare doar o armată de 12.000 de oșteni, așa încât tactica sa a fost aceea de a da lupte mai mici, pentru întârzierea înaintării armatei regale ungare.
Strategia lui Ștefan cel Mare
Ștefan a adoptat o strategie defensivă permițând ungurilor să înainteze.
În 19 noiembrie regele Matia a cucerit Trotușul, apoi cetatea de lemn de la Bacău, după care a început înaintarea pe Valea Siretului spre Suceava.
Între 29 noiembrie și 7 decembrie a ocupat Romanul și Târgu Neamț, iar în data de 14 decembrie 1467 a ocupat Baia Moldovei, oraș locuit la acea vreme în majoritate de sași și de maghiari, sediu al unei episcopii catolice.
Aici Ștefan a hotărât să dea lupta definitivă. În noaptea de 14 spre 15 decembrie oastea moldoveană, vreo 12.000 de oșteni, a încercuit Baia, a dat foc orașului și s-a năpustit asupra năvălitorilor, zdrobindu-i într-o încăierare sângeroasă.
Moldovenii înfrâng armata ungară
Oastea lui Ștefan a atacat pe neașteptate orașul Baia, dând foc palisadelor din lemn ale orașului, ceea ce a luat prin surprindere armata regală, având loc crâncene lupte stradale de noapte, soldate cu mari pierderi omenești pe ambele părți. Grigore Ureche, autorul letopisețului Țării Moldovei relatează că incendiul pus noaptea de moldoveni a creat o mare învălmășeală, în care au fost tăiați cu săbiile aproape jumătate din soldații regelui Matia. El însuși ar fi fost rănit cu trei săgeți și cu o lovitură de lance, ceea ce a determinat transportarea sa în mare grabă spre Ungaria.
Potrivit planului bătăliei, întocmit de Ștefan, toate corpurile armatei moldovene trebuiau să atace dușmanul simultan și concentrat.
Însă corpul de armată moldoveană condusă de marele vornic Crasnaș nu a intrat în luptă. Această faptă rușinoasă, egală cu trădarea, a permis unei părți a armatei ungare și regelui grav rănit să fugă în Transilvania. Atacați în permanență de țăranii moldoveni, ungurii în drumul retragerii au avut mult de suferit. Ștefan însă nu s-a mulțumit cu aceasta.
Citește și: Marele poet Mihai Eminescu implicat în sistemul educațional românesc
Campania lui Matei Corvin în Moldova în care semețul rege și armata sa au suferit o grea înfrângere s-a dovedit a fi ultima încercare a ungurilor de a supune Țara Moldovei.
Consolidarea poziției Moldovei în Europa
Prin victoria de la Baia, poziția internațională a Moldovei și prestigiul militar și politic al lui Ștefan cel Mare s-au consolidat. S-a recunoscut că Moldova dispunea de o puternică forță armată și că devenise un factor de stabilitate în această parte a Europei.
Domnitorul Moldovei și regele Uungariei se aliază împotriva otomanilor
Frontul comun antiotoman, precum și privilegiul comercial acordat de Ștefan negustorilor brașoveni la 3 ianuarie 1472 a destins relațiile cu Regatul Ungariei. În anul 1473 Moldova și Regatul Ungariei și-au coordonat acțiunile pentru înlăturarea interpușilor otomani Radu cel Frumos și Laiotă Basarab din Țara Românească.
La 12 iulie 1475, în fața unui iminent atac otoman, Ștefan cel Mare a recunoscut suzeranitatea lui Matei Corvin. Drept răspuns, printr-un act emis la Buda în data de 15 august 1475 regele Matia s-a obligat să-l sprijine pe Ștefan contra otomanilor și i-a dat drept locuri de adăpost la Cetatea Ciceu din Țara Secuilor, și Cetatea de Baltă.
Surse foto: www.dragusanul.ro, www.laivindur.wordpress.com, www.hunedoaralibera.ro
