Examenul de Bacalaureat 2024 se apropie cu pași repezi, iar Ministerul Educației a publicat programele necesare pentru ca absolvenții de liceu să treacă „testul maturității”.
Astfel, examenul va lua startul pe 17 iunie ac, cu proba la Limba și literatura română – oral. Probele scrise se vor desfășura în intervalul 1-5 iulie, cu o zi liberă între proba obligatorie și proba la alegere.
Schimbările de anul acesta vizează programa la Limba și literatura română. După o pauză de doi ani, au fost reintroduși autori precum Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu, Marin Preda, Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Textele lor și curentele literare au fost abordate la orele de curs, dar nu „studiate”, susțin membrii Consiliului Național al Elevilor.
„Sincer, ne așteptam și ne doream subiecte care să ne pregătească pentru viață. Nu avem nimic în privința operelor scrise de marii clasici, dar nu asta este esența Bacalaureatului. La facultate, la job, ne cer alte calități. Să gândim noi, nu să învățăm versuri și comentarii. Noi am mai propus să fie eliminate textele abstracte, s-a ținut cont doar doi ani. Sperăm ca generațiile viitoare să aibă subiecte mai aplicate la Bacalaureat”, s-a exprimat Alina Cărăbaș, membră în Consiliul Național al Elevilor.
Profesor: „Am rezerve că Mircea Cărtărescu și Octavian Paler sunt potriviți”. Obiectivele examenelor naționale
Pe de altă parte, profesoara Adela Chilgotă, fost membru în Comisia de elaborare a subiectelor pentru examenele naționale, susține că autorul contemporan Mircea Cărtărescu, recunoscut pe plan internațional, nu s-a bucurat de succes în rândul elevilor, deși s-a dorit ca elevii să cunoască și să aprofundeze stilul modern.
„Unele texte sunt prea abstracte pentru ei. Nu mă refer la elevii olimpici, cei care adoră să citească. Când vorbim despre examene naționale, așa cum este Bacalaureatul, acestea trebuie să testeze cunoștințe generale. Cu alte cuvinte, obiectivele examenelor naționale sunt: elevii să fie capabili să facă rezumatul unei opere literare reprezentative, nu să reproducă tot felul de comentarii, să înțeleagă și să analizeze un text la prima vedere, să fie capabili să scrie ei un text pentru situații de zi cu zi: cum ar fi o scrisoare pentru o bursă,pentru admiterea la facultate. Deci, nu cerem imposibilul.Sigur, nu e ușor de ales textele literare, dar marii clasici nu pot fi ignorați. Nicio țară nu recurge la această metodă”, ne-a subliniat profesoara Adela Chilgotă.
Patru din zece elevi nu pot înțelege un text
Rata de promovare la examenul de Bacalaureat 2023 a fost de 72,8% înainte de contestații, potrivit rezultatelor anunțate de Ministerul Educației.
Conform datelor oficiale, patru din zece elevi români sunt analfabeți funcțional, arată cel mai recent studiu național. Raportul a fost întocmit de o platformă educațională, în colaborare cu Ministerul Educației. Numai un elev din 10 are capacitate de a înțelege mesajul unui text.
Dumitra Mitulescu, fost profesor de limba română, cu rezultate la olimpiadele naționale susține că modul în care subiectele au fost redactate nu este schimbat foarte mult față de anii precedenți. Consideră că elevii ar fi trebuit, însă, să primească și mai multe cerințe care vizează gramatica limbii române.
Programele pentru Bacalaureat 2024
Conform Ministerului Educației,autorii aleși pentru subiectele de la Limba Română sunt:
Mihai Eminescu
Ion Creangă
I.L. Caragiale
Titu Maiorescu
Ioan Slavici
G. Bacovia
Lucian Blaga
Tudor Arghezi
Ion Barbu
Mihail Sadoveanu
Liviu Rebreanu
Camil Petrescu
G. Călinescu
E. Lovinescu
Marin Preda
Nichita Stănescu
Marin Sorescu.
Matematică: mulțimi și elemente de logică matematică, șiruri, funcții, vectori în plan, elemente de trigonometrie, mulțimi de numere, ecuații, geometrie, elemente de calcul matriceal și sisteme de ecuații liniare, elemente de analiză matematică, elemente de algebră.
Istorie: utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate, extragerea informației esențiale dintr-un mesaj, utilizarea surselor istorice, construirea de sinteze tematice. Elevii trebuie să cunoască istoria secolului XX, constituțiile din România, statutul și politica, relațiile internaționale.
Geografie: noțiuni despre spațiul românesc și cel european, forme de relief, climă, resurse naturale, trebuie să cunoască elemente de geografie umană ale româniei și Europei precum: harta politică, populația, orașele, economia, transportul. Din programă fac parte noțiuni despre Uniunea Europeană și România în contextul Uniunii Europene.
