Ministrul Educației, Daniel David, propune introducerea unui model de tip „școală-mentor”, ca posibilă soluție pentru reducerea inechităților din sistemul de învățământ, în special între mediul urban și cel rural.
Ideea pornește de la o realitate recunoscută oficial: există diferențe majore de performanță între școli, iar elevii din mediul rural pornesc adesea cu un dezavantaj structural. Aproximativ o treime dintre elevii din România învață în mediul rural, unde rezultatele sunt inegale și resursele mai limitate.
Cum ar funcționa „școala-mentor”
Modelul propus presupune asocierea unei școli cu rezultate bune — „școala mentor” — cu o unitate de învățământ cu performanțe mai slabe, denumită „școală mentorată”.
Vezi și Daniel David: ”Modernizarea învățământului înseamnă întoarcerea la esența educației”
Profesorii din școala performantă ar urma să se implice direct în activitățile celeilalte unități, inclusiv prin:
- schimburi de experiență
- activități comune
- posibile intervenții didactice, inclusiv în format online
Scopul este transferul de bune practici și crearea unui cadru în care școlile mai slabe să poată învăța din modele deja validate.
O soluție încă la nivel de idee
Ministrul a precizat că acest model nu este încă definitivat și urmează să fie pus în dezbatere publică, alături de alte variante de reformă.
De altfel, conceptul face parte dintr-o abordare mai largă, care vizează reorganizarea învățământului rural și reducerea decalajelor dintre școli. Printre soluțiile discutate se află și ideea unor centre educaționale mai mari, care să concentreze elevi din mai multe localități pentru a asigura acces la profesori titulari și resurse mai bune.
Inechitățile din educație, o problemă recunoscută, dar greu de corectat
Problema inechităților nu este nouă, însă soluțiile concrete întârzie de ani de zile. Diferențele de rezultate între școli, accesul inegal la profesori bine pregătiți și infrastructura slabă din unele zone rămân constante ale sistemului.
Modelul „școală-mentor” încearcă să intervină fără restructurări radicale, folosind resursele existente din sistem. Totuși, rămâne de văzut în ce măsură implicarea profesorilor din școlile performante va putea fi susținută pe termen lung, în lipsa unor mecanisme clare de motivare și organizare.
Vezi și Sindromul Impostorului. Tu știi cine ești cu adevărat?
Între intenție și aplicare
Propunerea vine într-un context în care Ministerul Educației caută soluții rapide pentru probleme structurale vechi. Ideea de „mentorare” între școli poate părea intuitivă, dar implementarea ei depinde de detalii esențiale: timp, resurse, disponibilitatea profesorilor și un cadru administrativ funcțional.
Până la o eventuală aplicare, modelul rămâne o direcție de lucru — una care indică o schimbare de abordare, dar care trebuie susținută de măsuri concrete pentru a produce efecte reale în sistem.
