Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a participat luni la dezbaterea „Timișoara educată- dialogul la început de an universitar”, desfășurată la Universitatea de Vest din Timișoara, informează Ministerul Educației.
În cadrul discursului său, Mircea Dumitru a spus că începutul de an universitar este o bună ocazie pentru a reflecta asupra stării învățământului academic din România. În acest sens, ministrul a adus în discuție poziționarea universităților românești în cadrul ranking-urile universitare internaționale, dar și dezbaterile legate de situațiile de plagiat descoperite în tezele de doctorat și depolitizarea sistemului de învățământ.
Universitatea București, Babeș Bolyai și Universitatea de Vest- în top 500 la clasificarea pe domenii de predare și cercetare în lume
„Din cele aproape o sută de universități acreditate azi în România, un număr destul de mic se plasează pe poziții care sunt identificate nominal în ranking-uri relevante precum QS World Universities Ranking sau Times Higher Education, în timp ce nici o universitate românească nu reușește încă să fie prezentă în ranking-ul World Class Universities (Shanghai Jiao Tong). Astfel, de pildă, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timişoara formează o grupă destul de omogenă de universități românești care, în mod constant, se plasează pe pozițiile 601+ sau 701+ în aceste două ranking-uri. Ele ocupă poziții meritorii, reușind să se plaseze în top 500 la clasificarea pe domenii de predare și cercetare”, a declarat Mircea Dumitru.
Situația universităților românești în comparație cu cele din afară
„Este bine? Este rău? Este suficient? Ei bine, pentru a plasa această întreagă discuție într-un context de referință, vă invit să luaţi în considerare faptul că în aceste ranking-uri sunt evaluate în jur de 36.000 de entități cu rang universitar și de cercetare, din care aproximativ 18.000 sunt universități comparabile ca structură și funcționalitate cu universitățile românești. A te plasa pe poziția 601+ înseamnă a fi în primele 3-4% universități ale lumii. Acum, să comparăm, vă rog, bugetele de miliarde de euro sau dolari – literalmente miliarde – pe care le au la dispoziție pentru educație și cercetare primele 100 sau 200 universități ale lumii, cu cele 3-4% din PIB care revin, în mod real, învățământului în România. Cum ni se mai par rezultatele acestor ranking-uri?!”, a mai adăugat Ministrul.
Atitudinea ministrului față de discuțiile legate tezele acuzate de plagiat
„Mă adresez tuturor acelora care, de bună credință fiind, s-au întrebat dacă a spune adevărul, în legătură cu titluri academice obținute în mod incorect din punctul de vedere al deontologiei cercetării, nu trădează o slăbiciune a instituției. Ei bine, convingerea mea puternică este aceea că a recunoaște propriile slăbiciuni și greșeli, acolo unde și atunci când ele pot fi dovedite, nu este câtuși de puțin un semn de slăbiciune, ci dimpotrivă unul de tărie. Aceasta este o atitudine morală și nu una politică sau juridică”, a declarat ministrul.
Necesitatea depolitizării universităților
„Universitatea nu este, nu poate fi și nici nu trebuie să fie o instituție care acționează politic sau care să fie anexată politicului. Autonomia față de puterea politică este o valoare fundamentală a unei universități și o precondiție a posibilității de a cerceta și de a putea comunica în mod liber adevărul. Pentru că altfel, spunerea în public a adevărurilor inconfortabile poate fi compromisă. Aceasta este logica tuturor demersurilor noastre din ultimii ani de a insista asupra funcționării autonome inconturnabile a organismelor universitare”, a susținut Mircea Dumitru.
Mircea Dumitru: „Să manifestăm în fapte, și nu doar în vorbe, angajamentul politic necesar pentru a susține educația”
„Vrem învățământ modern, eficient, competitiv internațional? Vrem cercetare de vârf, care să conteze și care să plaseze România alături de țări care au forță și impact în acest domeniu? Ei bine, atunci să luăm hotărârile politice care sunt cerute de logica acestei probleme. Să manifestăm în fapte, și nu doar în vorbe, angajamentul politic necesar pentru a susține educația, formarea, învățământul și cercetarea. Acestea reprezintă cheia dezvoltării durabile a unei țări în epoca modernă”, a mai spus el.
Citește și Mircea Dumitru, despre educația tinerilor în contextul secularizării
Universitatea trebuie să-i formeze pe studenți ca indivizi, nu doar să-i specializeze
„Universitatea trebuie să fie un centru de inovare durabilă, de transformare și de modernizare a întregii societăți. Dar cum anume? Pe de o parte, educând, oferind studenților săi o educație de calitate, care nu doar să îi specializeze, ci și să îi formeze ca indivizi (….).Pe de altă parte, prin cercetare, dezvoltare și inovare mediul academic trebuie să își canalizeze resursele pentru a găsi răspunsuri la nevoile și la problemele comunității mai largi din care face parte (….). Formarea deplină a studenților noștri, ca membri maturi care participă la viața democratică a societății, se realizează nu numai prin pregătirea lor ca specialiști, care trebuie să cunoască foarte bine domeniul lor de specialitate, ci și prin dezvoltarea gândirii lor critice și prin atitudinea morală pe care și-o asumă – prin aspirația și efortul de a ieși din starea de tutelare intelectuală și de minorat”, mai susține Mircea Dumitru.
Mediul academic trebuie să fie îndreptat către problemele reale ale societății
„Prin cercetare, dezvoltare și inovare mediul academic trebuie să își canalizeze resursele pentru a găsi răspunsuri la nevoile și la problemele comunității mai largi din care face parte. Cunoașterea trebuie să se întoarcă spre comunitate, iar pentru aceasta universitatea nu poate fi decât un centru puternic de iradiere al ideilor și un motor al dezvoltării și al schimbării sociale”, a adăugat acesta.
Toamna aceasta va începe evaluarea școlilor doctorale
De asemenea, Mircea Dumitru a anunțat că în această toamnă va fi demarat procesul de evaluare a școlilor doctorale, iar primele evaluate vor fi cele deja implicate în scandalurile de plagiat.
În final, ministrul i-a îndemnat pe studenți să-și canalizeze entuziasmul și energia către comunitate, iar pe profesori să-i implice cât mai activ pe studenți, ascultându-le problemele și căutând împreună soluții.
Sursă foto: www.observatorcultural.ro
