UPDATE: Sonda de aselenizare Peregrine, construită de compania Astrobotic nu are şanse de aselenizare în siguranţă după ce a înregistrat o scurgere de combustibil în primele ore ale parcursului său prin spaţiu, conform unui anunţ făcut marţi de companie, transmite Reuters.
Astrobotic a anunţat că modulul de aselenizare dispune încă de o cantitate de combustibil suficientă pentru a putea funcţiona ca o sondă spaţială, iar inginerii care se ocupă de misiune urmează să determine care va fi noua sa misiune orbitală.
Modulul de aselenizare este primul dispozitiv american care încearcă să se plaseze pe Lună după o pauză de peste 50 de ani. Acesta a fost lansat cu racheta Vulcan Centaur a grupului industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin, care a realizat primul său zbor în spaţiu de la baza Cape Canaveral după ce s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:18 (07:18 GMT).
În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de asolizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.
Până în prezent, doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică, China şi India au reuşit să plaseze cu succes vehicule spaţiale pe suprafaţa Lunii.
Știre inițială
Cercetătorii care au contribuit la dezvoltarea modulului de aselenizare Peregrine lucrează fără încetare pentru a colecta date înainte ca acesta să rămână fără energie, relatează marţi DPA/PA Media.
Peregrine Mission One (PM1), construit de compania spaţială americană Astrobotic, a fost lansat în spaţiu luni, însă a suferit o scurgere de combustibil la scurt timp după decolare.
Într-o declaraţie postată pe reţeaua socială X, compania a anunţat că inginerii săi au reuşit să orienteze modulul spre Soare, astfel încât panoul solar să poată absorbi razele solare şi să îşi poată încărca bateria.
Cu toate acestea, compania a adăugat că propulsoarele lui Peregrine – care ar trebui să ajute la menţinerea traiectoriei sale de zbor – trebuie în prezent să opereze „mult sub ciclurile de viaţă estimate”, pentru a împiedica modulul să-şi schimbe direcţia.
Vezi și Sonda indiană Chandrayaan-3 a aselenizat
Dr. Simeon Barber, care a contribuit la dezvoltarea unui senzor esenţial numit spectrometru de masă exosferic pe un instrument de bord cunoscut sub numele de PITMS (Peregrine Ion Trap Mass Spectrometer), a declarat agenţiei de presă PA că, alături de colegii săi, „lucrează în ture pentru a maximiza datele de la spectrometrul de masă exosferic” în timp ce „Peregrine are o durată de viaţă limitată”.
Sonda de 1,2 tone a fost lansată de la Cape Canaveral din Florida, iar scopul misiunii era să aselenizeze controlat la 23 februarie.
Însă, la scurt timp după desprinderea de racheta Vulcan Centaur a grupului industrial United Launch Alliance (ULA), echipa Astrobotic a constatat că Peregrine avea dificultăţi în a se plasa pe o poziţie orientată către Soare.
Combustibilul rămas mai poate asigura mai puţin de 40 de ore înainte ca modulul să piardă din putere şi să înceapă să se prăbuşească, a declarat compania.
„În acest moment, scopul este să-l apropiem pe Peregrine cât putem de mult de distanţa selenară înainte ca acesta să-şi piardă capacitatea de a-şi menţine poziţia îndreptată spre Soare şi, ulterior, de a-şi pierde puterea”, a indicat compania.
Spectrometrul de masă exosferic ar fi fost primul instrument construit în Marea Britanie şi în Europa care ajungea pe Lună. Principalul său scop era să analizeze atmosfera lunară rarefiată, precum şi să ofere mai multe informaţii despre apa de pe Lună.
Astrobotic este prima dintre cele trei companii americane care încearcă să trimită un modul spaţial pe Lună în cadrul iniţiativei serviciilor comerciale selenare a agenţiei spaţiale americane NASA.
Alte două companii – Intuitive Machines şi Firefly – au misiuni planificate pentru anul acesta către Lună.
„Echipa Astrobotic munceşte din greu pentru ca modulul de alunizare Peregrine să ajungă cât mai aproape posibil de Lună cu rezerve limitate de combustibil, iar noi monitorizăm situaţia”, a declarat un purtător de cuvânt al Agenţiei Spaţiale din Marea Britanie.
„Lansarea în spaţiu este în mod inerent o provocare şi vrem să mulţumim tuturor celor de la Open University şi RAL Space care au contribuit cu expertiza lor la instrumentul ştiinţific de la bordul misiunii. Aceasta este prima dintr-un nou val de misiuni comerciale către suprafaţa Lunii, aşa că în 2024 vor urma multe altele”, a adăugat el.
Modulul de aselenizare este primul dispozitiv american care încearcă să se plaseze pe Lună după o pauză de peste 50 de ani. Acesta a fost lansat cu racheta Vulcan Centaur a grupului industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin, care a realizat primul său zbor în spaţiu de la baza Cape Canaveral după ce s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:18 (07:18 GMT).
În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de asolizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.
Misiunile care studiază mediul selenar au menirea de a permite pregătirea revenirii astronauţilor americani pe Lună, un obiectiv pe care NASA intenţionează să îl atingă prin intermediul programului său Artemis.
Până în prezent, doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică, China şi India au reuşit să plaseze cu succes vehicule spaţiale pe suprafaţa Lunii.
O misiune a agenţiei spaţiale japoneze (JAXA) va încerca la rândul ei să plaseze un modul de asolizare pe Lună peste aproximativ două săptămâni. În schimb, Rusia a ratat o astfel de aselenizare în vara anului trecut.
