Studiile epidemiologice din ultimele patru decenii relevă o evoluție neașteptată în ceea ce privește incidența demenței: deși numărul total de cazuri crește la nivel global din cauza îmbătrânirii populației, rata de îmbolnăvire raportată la o anumită grupă de vârstă (rata ajustată la vârstă) se află într-o scădere vizibilă.
Un raport prezentat de Jonathan Rosenthal, editor internațional la publicația The Economist, sintetizează evoluția acestei tendințe și factorii preventivi care influențează sănătatea cognitivă.
O reducere semnificativă a cazurilor raportate la vârstă
Dacă în anii 1980 aproximativ trei din zece persoane cu vârsta de peste 85 de ani sufereau de o formă de demență, datele actuale arată că această proporție a scăzut la aproximativ una din zece persoane din aceeași categorie de vârstă.
Conform datelor sintetizate de Comisia Lancet privind prevenția demenței, până la 45% din cazurile globale de demență ar putea fi prevenite sau întârziate prin intervenții asupra stilului de viață și prin gestionarea factorilor de risc medicali.
Deși factorii genetici (cum ar fi prezența genei APOE4) joacă un rol important în susceptibilitatea individuală, comportamentele zilnice au o pondere decisivă. Activitatea fizică regulată, menținerea sănătății cardiovasculare și stimularea cognitivă ajută la menținerea vascularizației cerebrale și la întârzierea declinului cognitiv.
Rolul surprinzător al vaccinului împotriva zona-zoster
Pe lângă activitatea fizică și alimentație, cercetările recente au scos la iveală conexiuni neașteptate între imunizare și sănătatea creierului.
Administrarea vaccinului împotriva zona zoster a fost asociată în studiile populaționale cu o reducere de aproximativ 20% a riscului de a dezvolta demență pe o perioadă de urmărire de șapte ani după vaccinare. O ipoteză luată în calcul de specialiști este că prevenirea reactivării virale și reducerea inflamației sistemice sau neuroinflamației asociate pot proteja țesutul cerebral pe termen lung.
În timp ce terapiile medicamentoase destinate eliminării plăcilor de amiloid oferă în prezent beneficii modeste și implică riscuri terapeutice, măsurile preventive la nivel de populație — vaccinarea, mișcarea și controlul metabolic — reprezintă strategiile cu cel mai ridicat randament în reducerea impactului demenței.
