Rusia face public protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare

Diviziunile din rușii care cred că URSS nu avea acum 80 de ani altă alternativă decât să încheie acest pactul Ribbentrop-Molotov cu Germania nazistă şi cei care consideră că el i-a dat aripi lui Hitler să invadeze Polonia şi să declanșeze al Doilea Război Mondial, s-au sorit și se datorează publicării de către Guvernul rus a protocolului secret al Pactului.

23 august 1939: Viaceslav Molotov, ministrul rus de externe, semnează Pactul negociat de Rusia sovietică și Germania nazistă, la Kremlin.

Germania nazistă, lipsă de interes față de Basarabia

Documentul, cunoscut şi ca „Pactul Commu-nazi” (asociere a termenilor „comunism” şi „nazism”), cuprinde trei clauze, respectiv, împărțirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariție ca stat independent, şi una privind Basarabia.

Germania şi-a declarat totalul dezinteres față de teritoriul Basarabiei, care era dorit de sovietici, şi astfel nu a avut obiecții față de eventuale modificări ale graniței aici în favoarea Uniunii Sovietice.

„Stalin purta negocieri cu Anglia şi Franța privind necesitatea unei apărări colective împotriva Germaniei, dar el a înțeles că Hitler îi va da ceea ce Occidentul nu era dispus să-i dea: statele baltice şi Polonia”, a comentat Nikita Petrov, istoric în cadrul organizației pentru drepturile omului „Memorial”.

Opiniile legate de Pactul Ribbentrop-Molotov divizează societatea rusă

Publicarea acestui document istoric nu a făcut ca vreuna dintre taberele formate în rândul cetățenilor ruși să-şi modifice opiniile, ba dimpotrivă, ele își amplifică înverșunare punctelor de vedere, fiind vorba despre rolul URSS într-un conflict în care au murit peste 26 de milioane de ruși.

„Sunteți siguri că este autentic ? Pare a fi o copie”, a comentat unul dintre neîncrezătorii vizitatori ai expoziției.

„Chiar și în ziua de azi, tot ce se întâmplă în Ucraina şi în Polonia sunt ecouri ale acelui eveniment istoric, care încă nu a fost lămurit, nici explicat, nici nu a primit o apreciere istorică definitivă”, spune liderul liberal rus Grigori Iavlinski.

„Uniunea Sovietică are aceeași responsabilitate ca şi Germania pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial”, insistă Nikita Petrov.

Citește și Consiliul Național al Elevilor contra școlilor profesionale

Vladimir Putin nu este indiferent în această controversă

Președintele rus s-a implicat și el în această controversă și a dat asigurări că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia şi Franța au refuzat să formeze o coaliție antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-şi garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă față armatei germane, astfel că prin decizia sa ar fi căutat doar să câștige timp.

Aceasta este şi poziția susținută de istoriografia oficială rusă, care acuză de revizionism pe oricine pune la îndoială intențiile lui Stalin, în pofida faptului că, după ce Germania a invadat Polonia, la 2 septembrie, Armata Roșie a făcut același lucru două săptămâni mai târziu.

„Dacă nu am fi semnat acel acord (…) nu am fi reușit să obținem 2-3 luni de rezistență eroică a Armatei Roșii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala”, susține fostul ministru rus al apărării Serghei Ivanov.

El apără poziția conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov şi Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin, ci de hotărârea englezilor şi francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Dar istoricul Nikita Petrov remarcă faptul că „istoricii Kremlinului continuă să pretindă că URSS nu a făcut nimic oribil, deși protocolul este o încălcare a dreptului internațional. Rusia nu dorește să recunoască această crimă internațională pentru că ea continuă să o comită prin anexarea Crimeei şi ingerința în Ucraina”, adaugă el.

Mai mulți istorici ruși consideră că Stalin nu a reușit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană din 22 iunie 1941, deși URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia şi a instala guverne marionetă în statele baltice, precum şi pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 şi 1941.

Însă există mai mulți istorici ruși care consideră că Stalin nu doar că nu a câștigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reușit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofițeri superiori, respectiv generalii şi comandanții de divizii.

„Noi, rușii, nu dorim să ne privim în oglinda istoriei”, deplânge Nikita Petrov.

Cum privesc istoricii germani Pactul Ribbentrop-Molotov

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul și sunt de părere că Stalin, disperat fiind să evite un război,i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-şi extinde „spațiul vital”.

Ca o dovadă că rănile încă nu s-au închis, organizația Memorial a convocat pentru vineri la Moscova un marș între ambasadele celor trei state baltice, țări pentru care Pactul Ribbentrop-Molotov a însemnat intrarea lor forțată pe orbita comunistă şi mai mult de o jumătate de secol de jug sovietic.

Sursa: Digi24.ro