Pentru predarea online în universități, e nevoie mai întâi de modificarea legislației primare

Pentru ca forma de învățământ online să poată fi introdusă în afara stării de urgență, această formă trebuie introdusă mai întâi în legislația primară, după care trebuie introduse standarde, a declarat, joi, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

El a arătat că susține digitalizarea în educație, dar trebuie urmați mai mulți pași, iar statul român oferă sprijin financiar doar pentru învățământul cu frecvență, pentru care este nevoie de prezență fizică.

Principalele declarații pe această temă:

• În calitate de reprezentant al României, în dialog cu Comisia Europeană (…) am susținut și voi susține importanța digitalizării de educație.
• Pentru că înțelegem nevoia de schimbare a orarelor care au fost concepute pentru predarea online, pentru că înțelegem toate aceste lucruri am creat posibilitatea, atât cat va permite legea, existenței unei perioade – tampon la decizia fiecărei universități, cu posibilitatea de recuperare a eventualelor pierderi până la finele semestrului doi.
• Ministrul Educației este dator să respecte legislația în vigoare. Legea educației naționale prevede trei forme de organizare a învățământului superior: învățământ cu frecvență, învățământ cu frecvență redusă și învățământ la distanță.
• Fiecare dintre aceste forme a beneficiat de acreditarea aracis, drept urmare diplomele românești sunt recunoscute din întreaga Europă grație acestor certificate de calitate. În calitate de reprezentant al României, în dialog structurat cu Comisia europeană, care este preocupată de încurajare digitalizării educației, am susținut și voi susține importanța digitalizării procesului de educație, atrăgându-i atenția în același timp asupra nevoii de adaptare a legislației.Este nevoie ca în legea educației naționale să Prevedem o formă de învățământ hibrid care se poate să pună în valoare competențele achiziționate de profesor, elevii și studenții.
• Odată ce acest lucru se va întâmpla, va fi nevoie de standardele de evaluare din partea agenției române de asigurare a calității. Mai exact, ARACIS face evaluări la fiecare cinci ani, în aceste evaluări urmărește trei lucruri principale: competența cadrelor didactice care trebuie să fie certificate, mai apoi existența infra infrastructurii fizice și de IT și mai apoi procedurile.
• În momentul în care ARACIS certifică această formare în sistem hibrid, înseamnă că universitățile românești vor putea beneficia de avantajele digitalizării.
• Statul român acordă finanțare exclusiv pentru forma de învățământ cu frecvență, nu a acordat și nu acordă finanțare până în acest moment către forma de învățământ cu frecvență redusă sau la distanță. Or, în absența unei motivații solide precum starea de alertă, să renunț la sistemul de asigurare a calității și să pericliteze finanțarea programului de studii nu cred că este un lucru pe care să-și dorească cineva.
• Deci pașii sunt foarte clari: trebuie introdus În legislația primară această formă de organizare, mai apoi trebuie standarde de evaluare, mai apoi trebuie evaluări și abia după aceea universitățile vor putea să predea în acest mod. Printre avantaje, vă dau cu titlu de exemplu, dacă un profesor, laureat al premiului Nobel spre exemplu, are disponibilitate de a se adresa studenților români dar nu o disponibilitate atât de mare de ASE și deplasa în România, acesta va putea să țină cursuri studenților online. Și multe alte avantaje ale digitalizării, dar în acest cadru legal nu mai există, odată cu ieșirea din starea de alertă.

     sursă:Edupedu

CITEȘTE ȘIUniversitatea „Babeş-Bolyai”: semestrul doi în format hibrid