Prima generație de elevi de clasa a IX-a care învață după noile programe liceale a început anul școlar fără manualele corespunzătoare. În timp ce procedura de achiziție continuă, profesorii trebuie să adapteze conținuturile și să pregătească materiale alternative pentru a putea susține lecțiile în conformitate cu cerințele noului curriculum.
Noile programe de clasa a IX-a, fără manuale la începutul anului școlar. Profesorii improvizează soluții
O analiză realizată de Tribuna Învățământului urmărește atât calendarul achiziției manualelor, cât și efectele întârzierilor asupra activității de la clasă. Situația readuce în discuție o problemă mai amplă a reformei educației: diferența dintre adoptarea unor schimbări la nivel de sistem și asigurarea resurselor necesare pentru aplicarea lor.
Profesorii pregătesc materiale în lipsa manualelor
Schimbarea programei presupune mai mult decât actualizarea conținuturilor care trebuie predate. Profesorii au nevoie de materiale care să le permită să organizeze lecțiile, să selecteze exercițiile potrivite și să urmărească progresul elevilor. În absența manualelor concepute pentru noile programe, o parte importantă din acest efort revine cadrelor didactice.
Mariana Chiriac, profesoară de Limba și literatura română la clasa a IX-a, la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, descrie dificultățile întâmpinate în pregătirea activității didactice: „Mi-e foarte greu în momentul acesta să construiesc o bibliografie, pentru că această bibliografie ar trebui să corespundă unui manual pe care să lucrez cu elevii”.
La fizică, provocarea nu se limitează la găsirea informațiilor necesare, ci privește și organizarea lor într-un parcurs coerent de învățare. Nicoleta Condurache, profesoară de fizică la Colegiul German „Goethe” din București, explică rolul pe care îl au exemplele și exercițiile în construirea unei lecții:
„Ce lipsește cu adevărat sunt exemplele și problemele propuse de un autor, elementele care fac diferența între o lecție predată «din amintire» și una construită pe un fir clar, la care toți elevii dintr-un liceu, indiferent de clasă, parcurg aceleași noțiuni în aceeași ordine”.
Vezi și: Școlile private pentru învățământ special vor fi finanțate de la bugetul de stat
Cele două mărturii evidențiază dificultăți diferite, dar legate de aceeași problemă: profesorii trebuie să transforme noile programe în activități concrete de predare, chiar și atunci când resursele concepute pentru a susține acest proces nu sunt încă disponibile.
Calendarul achiziției manualelor, în urma începerii anului școlar
Procedura de achiziție a noilor manuale pentru clasa a IX-a a fost lansată la 10 aprilie 2026 și a vizat 113 manuale, cu o valoare de peste 94 de milioane de lei. Au urmat etapele de clarificare, depunere și evaluare a proiectelor, evaluarea internă fiind încheiată la 20 august.
Anul școlar a început pe 7 septembrie, înainte ca noile manuale să ajungă la elevi. Pe 29 septembrie, Centrul Național de Curriculum și Evaluare (CNCE) a publicat raportul procedurii, după avizul final al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).
Potrivit informațiilor publicate de Tribuna Învățământului, acordul-cadru pentru manualele de clasa a IX-a urmează să fie semnat pe 12 octombrie pentru titlurile care nu sunt contestate. Acestea ar urma să ajungă în școli spre sfârșitul lunii noiembrie, în timp ce manualele vizate de contestații ar putea fi disponibile cel mai devreme în ianuarie, conform reprezentanților editurilor de manuale de la Uniunea Editorilor din România.
Calendarul achiziției poate fi urmărit în materialul publicat de Tribuna Învățământului.
Pentru profesorii și elevii de clasa a IX-a, această succesiune de termene înseamnă că noul curriculum trebuie aplicat timp de mai multe luni fără manualele aferente. În acest interval, cadrele didactice sunt nevoite să găsească alte resurse și să își organizeze activitatea în funcție de materialele pe care le pot avea la dispoziție.
De la programa școlară la aplicarea reformei în clasă
O programă stabilește competențele și conținuturile pe care elevii trebuie să le parcurgă, însă aplicarea ei presupune existența unor instrumente care să sprijine activitatea didactică. Manualele, resursele digitale, instrumentele de evaluare și pregătirea profesorilor sunt componente ale aceluiași proces.
În lipsa unora dintre aceste resurse, profesorii trebuie să acopere diferența dintre cerințele curriculare și condițiile concrete de predare. Situația ridică întrebări despre modul în care sunt sincronizate etapele unei reforme, de la aprobarea programelor până la pregătirea materialelor necesare în școli.
Din această perspectivă, întârzierea manualelor nu reprezintă doar o problemă administrativă. Ea evidențiază importanța planificării și coordonării etapelor care fac posibilă aplicarea schimbărilor educaționale.
Ce este necesar pentru ca reforma să funcționeze?
Adoptarea unei noi programe nu încheie procesul de reformă. Pentru ca schimbările să se reflecte în activitatea de la clasă, profesorii și elevii au nevoie de resurse disponibile la timp, de instrumente adecvate de predare și evaluare și de condiții care să permită aplicarea coerentă a noilor cerințe.
Întrebarea care rămâne este ce trebuie să existe în școli pentru ca o reformă adoptată la nivel de sistem să poată fi pusă efectiv în practică. Răspunsul presupune analizarea întregului proces, de la elaborarea programelor și achiziția manualelor până la pregătirea cadrelor didactice și accesul la resurse educaționale.
Tribuna Învățământului anunță că va continua să urmărească situația manualelor școlare până la distribuirea acestora către elevi, precum și aspectele mai ample legate de calitatea resurselor educaționale și aplicarea schimbărilor curriculare.





