Ministerul Educației desființează corectarea încrucișată între județe a lucrărilor de la Bacalaureat, introdusă pentru reducerea fraudelor, și elimină obligativitatea ca profesorii corectori să fi fost formați

0

Regulile oficiale stabilite pentru Bacalaureatul din vara anului 2020 și publicate în Monitorul Oficial sunt marcate de 2 schimbări majore, esențiale pentru corectitudinea notelor obținute în final de elevi: Ministerul Educației desființează oficial corectarea încrucișată între județe a lucrărilor realizate de elevi la Bacalaureat – procedură introdusă în 2015 de Sorin Cîmpeanu pentru reducerea fraudelor și a acuzațiilor de mită pentru corectură, și elimină obligativitatea ca profesorii care evaluează lucrările și pun notele la BAC 2020 să fi fost formați înainte, ca evaluatori.

Din 2015 și până acum, pentru ca fraudele la corectare să fie reduse, lucrările elevilor de la Bacalaureat erau corectate și notate în alt județ decât cel în care absolvenții de liceu susțineau examenele.

Eliminarea celor două condiții de corectitudine a examenului este realizată pentru Bacalaureatul din vara lui 2020, an cu două rânduri de alegeri: locale și parlamentare

Ordinul privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național 2020 care vine cu modificările acestea a fost publicat în Monitorul Oficial, sub semnătura ministrului interimar al Educației, Daniel Breaz.

Ministerul Educației cu Daniel Breaz. ministru interimar, pune astfel în practică, prin ordinul publicat ieri în Monitor, proiectul care prevedea exact restaurația la corectură oficializată astăzi. Proiectul purta la acea vreme numele secretarilor de stat Florian Lixandru și Irina Kovacs, a secretarului general din MEN, Dănuț Ghican, a directorului Direcției Juridic din MEN, Crina Mădălina Ciobanu, și a directorilor direcțiilor de învățământ secundar superior și liceal, Corina Marin și Adrian Bărbulescu.

Cum a eliminat, tehnic, Ministerul Educației obligativitatea ca profesorii corectori să fi fost formați și corectarea încrucișată pe județe

Concret, articolul 9, alineatul (4) din ordinul semnat de Breaz prevede că profesorii evaluatori de la BAC 2020 – adică cei care vor pune notele – sunt selectați “de regulă” din rândul cadrelor didactice formate anterior în domeniul evaluării prin cursuri de training recunoscute de Minister. Până acum, ordinele anterioare prevedeau că toți profesorii trebuie să aibă aceste cursuri, înainte de a corecta la Bacalaureat.

Alineatul (4) al articolului 9 din Ordinul cu regulile de BAC 2020 publicat în MOF:

Alineatul (4) al articolului 9 din Ordinul cu regulile de anul trecut:

Din același alineat (4), anul acesta pur și simplu dispare mențiunea: “Profesorii evaluatori dintr-un/din județ/municipiul București nu evaluează lucrări ale candidaților din propriul județ/municipiu” – care era în ordinele de anii trecuți. Mențiunea nu apare deloc, anul acesta, în cuprinsul ordinului cu regulile de la Bacalaureat.

Primul pas în restaurația corectării a fost făcut la Evaluarea Națională 2019

Edupedu.ro a relatat în exclusivitate în iunie 2019 că lucrările elevilor din București de la examenele de Evaluare Națională 2019 au fost corectate pentru prima dată tot în Capitală și nu încrucișat în alte județe. Acela a fost primul pas, în generalizarea acestei restaurații.

Procedura corectării încrucișate a lucrărilor de la examenele naționale a fost introdusă la Bacalaureatul din 2015, de ministrul de atunci Sorin Cîmpeanu. Acesta a extins la examenele susținute de elevi principiul aplicat prima dată în 2011, la titularizare, de Daniel Funeriu.

  • “Profesorul nu este și nu poate fi interesat decât de numărul de lucrări pe care poate să le corecteze, și nu de unde provin acestea, ale cui sunt”, declara în 2015 Sorin Cîmpeanu. Ministru al Educației, la acea vreme, în guvernul Ponta, Cîmpeanu explica chiar înainte de Bacalaureat că evaluarea încrucișată pe județe a lucrărilor elevilor implică niște costuri financiare, “dar acestea sunt absolut nesemnificative în comparație cu efectul obținut de eliminare a oricăror suspiciuni”, după cum relata atunci HotNews.ro.
Paradoxul Ministerului Educației: Elimină obligativitatea de formare a profesorilor corectori, în anul în care derulează cel mai mare proiect de formare a cadrelor didactice

Cea de-a doua modificare esențială a regulilor de la Bacalaureat este eliminarea obligativității care profesorii corectori să fi urmat cursuri de formare în domeniul evaluării. Asta înseamnă că Ministerul Educației introduce la Bacalaureatul 2020 – la corectare – profesori care nu au urmat anterior un training pentru evaluarea lucrărilor de examen.

Cum arată articolul publicat ieri în Monitorul Oficial:

  • Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate, de regulă, din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educației Naționale”.

Spre comparație, ordinul de anul trecut avea următoarea formulare, la același alineat 4 al articolului 9:

  • (4) Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori sunt selectate din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale. Profesorii evaluatori dintr-un/din județ/municipiul București nu evaluează lucrări ale candidaților din propriul județ/municipiu.

Paradoxal, Ministerul Educației renunță la obligativitatea ca profesorii corectori să fie formați în domeniul corectării exact în anul în care derulează cel mai mare proiect derulat de același Minister al Educației pe formarea profesorilor. Este vorba despre proiectul gigant de formare a cadrelor didactice “CRED”, care are un buget de aproximativ 42 milioane de euro, cu finanțare nerambursabilă din bani europeni.

Precizăm că eliminarea condiției ca profesorii corectori să fi fost anterior formați, deci să treacă printr-un minim training de evaluare a lucrărilor de la un examen național, vine în contextul în care fiecare ministru al Educației din ultimii ani a avertizat că există mari probleme cu corectarea lucrărilor, cu diferențele de notare, și problemele de la corectare au fost chiar cele care i-au determinat pe foștii miniștri Valentin Popa și Ecaterina Andronescu să susțină public introducerea subiectelor grilă la BAC și Evaluare.

Ecaterina Andronescu, în iulie 2019: Numărul de lucrări modificate la contestații este excesiv de mare, ceea ce e un mare semnal de alarmă pentru noi

Ce spunea Ecaterina Andronescu în iulie 2019, într-o conferință de presă susținută după terminarea examenului de Bacalaureat 2019:

  • Analiza comparativă se referă la numărul de contestații: rezultatele sunt destul de apropiate în ultimii 3 ani, între 42.000 și 48.000.
  • Numărul de lucrări modificate însă este excesiv de mare, ceea ce e un mare semnal de alarmă pentru noi. Impune automat și măsuri pentru a remedia această situație
  • În ce constă măsurile: să regândim examenele din punct de vedere al itemilor obiectivi și din punct de vedere al formării celor care evaluează
  • Diferențele sunt inacceptabile
  • Noi, la Politehnică, de foarte mulți ani, după ’89, lucrările scrise sunt pe itemi obiectivi. S-ar putea să îi supărăm pe unii dintre profesori. Dar le vom explica că este calea pe care trebuie să mergem. Sunt mulți care spun că nu se poate la materia X să mergem pe itemi obiectivi. Dar uitați-vă la testele Cambridge. Luăm în calcul, când o să avem situația exactă o să elaborăm metodologia pentru examenele viitoare și o să vă comunicăm”

Sursa: Edupedu.ro

Citește și Programul de Guvernare pe Educație – ce au reușit să implementeze până acum trei premieri și patru miniștri

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here