Marea Neagră ascunde o mare comoară: râul subacvatic, un curent de apă salină care curge prin Strâmtoarea Bosfor și de-a lungul fundului Mării Negre. Descoperirea acestui râu a fost anunțată pe 1 august 2010 de către oamenii de știință de la Universitatea din Leeds. 

Marea Neagră ascunde o mare comoară: râul subacvatic, un curent de apă salină care curge prin Strâmtoarea Bosfor și de-a lungul fundului Mării Negre. Descoperirea acestui râu a fost anunțată pe 1 august 2010 de către oamenii de știință de la Universitatea din Leeds. Acest râu este unic, deoarece este primul de acest gen din lume.

Așadar, în luna august 2010, o știre despre o descoperire subacvatică ieșită din comun făcea înconjurul lumii: pe fundul Mării Negre curge un râu lung de 60 de kilometri, adânc de 35 de metri și lat de un kilometru.

Râul submarin din Marea Neagră este un curent de apă deosebit de sărată care provine din Marea Mediterană, trece prin strâmtoarea Bosfor și curge de-a lungul fundului Mării Negre, unde apa este mai puțin sărată.

De ce e special acest râu subacvatic din Marea Neagră

Acest râu a fost măsurat de oamenii de știință de la Universitatea din Leeds, fiind prima descoperire de acest fel din lume. Anterior, folosind sonarul, cercetătorii descoperiseră mai multe canale care se întind de-a lungul fundului oceanului. Unul dintre cele mai mari canale de acest fel curge de la gura râului Amazon până în Oceanul Atlantic.

Deși se bănuia că aceste canale ar putea funcționa ca râuri, ipoteza s-a confirmat abia după descoperirea râului din Marea Neagră. Datorită debitului și imprevizibilității acestor fluxuri, acestea au fost dificil de explorat în mod direct.

Descoperă și: Secretele pe care le ascunde cel mai misterios loc de pe Pământ: Triunghiul Bermudelor

Marea interioară gigantică a Europei conține curenți care se comportă la fel ca râurile pe uscat. Oamenii de știință de la Universitatea din Leeds au explorat acești curenți nemaivăzuți înainte cu un submarin robot.

Curenții sunt creați de apa sărată care se varsă în Marea Neagră dinspre Mediterană prin strâmtoarea Bosfor. Acești curenți pot furniza nutrienți vitali pentru a susține viața marină care există departe de apele bogate în nutrienți ale mării care se află aproape de uscat.

Curge în jos pe platforma mării și în câmpia abisală, la fel ca un râu pe uscat. Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt ca deșerturile lumii marine, dar aceste canale pot furniza nutrienții și ingredientele necesare vieții peste aceste deșerturi – Dr Dan Parsons, Universitatea Leeds.

Canale similare pot fi găsite gravate în fundurile mării din întreaga lume.

Au fost găsite în largul coastelor Groenlandei, Amazonului, Congo și Bengal, pentru a numi câteva.

Cele mai mari au o lățime de câteva mile și se desfășoară pe mii de mile în adâncurile oceanului, unde oferă susținere vitală creaturilor care trăiesc acolo. Dar aceste râuri submarine sunt printre cele mai puțin înțelese fenomene de pe planeta noastră.

În multe privințe, râurile submarine sunt similare cu râurile pe care le vedem pe uscat. Râurile mai mici, numite „afluenți”, se alimentează în cele mai mari. Râurile sculptează văi în fundul mării.

Ele urmează cărări șerpuitoare și pot chiar schimba cursul, rezultând secțiuni abandonate asemănătoare cu lacurile Oxbow. În cele din urmă, se revarsă în câmpia abisală din adâncurile oceanului în moduri similare cu un estuar de râu.

„Dacă ai scurge toată apa, ar arăta exact ca un sistem fluvial cu meandre, cu excepția faptului că nu există copaci de-a lungul malurilor”, spune Dan Parsons, sedimentolog la Universitatea din Hull, Marea Britanie, care călătorește prin lume pentru a studia râurile submarine.

Primul râu subacvatic descoperit