Unirea a devenit simbolul național dobândit cu sacrificiul eroilor români. În urmă cu 163 de ani se făcea primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Ne-au cotropit străinii și au încercat să ne dezbine, dar demnitatea istorică a bunicilor noștri i-a făcut martirii unei reîntregiri dobândită cu jertfă! Să nu uităm responsabilitatea patriotică cu care am fost înzestrați!
,,Striga Roată: Vrem cu țara! Noi îl vrem pe Cuza domn!”
Dincolo de istoria românilor, stau mărturie peste veacuri, faptele! Alexandru Ioan Cuza, întregitorul, făurea Unirea Principatelor Moldovei şi Valahiei, care a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor provincii româneşti.
CITIȚI ȘI MIHAI EMINESCU ȘI REGINA ELISABETA: „UIŢI CĂ VORBEŞTI CU REGINA ROMÂNIEI?“, „DA, DAR NU CU REGINA POEZIEI!“
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Muntenia. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări.
Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Muntenia, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii.
Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.
La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Valahiei, aducându-le într-o uniune personală. În 1861, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
La 24 ianuarie 1859 s-a unit un neam, s-a întărit o credință, s-a făcut dreptate! La 163 de ani ai României încercată în epocă de vremuri tulburi, să nu ne piară curajul și demnitatea patriotismului. Să-i păstrăm cu sfințenie în suflet pe Mihai Viteazul, pe Cuza și pe Ferdinand I, marii întregitori, căci jerfa bunicilor noștri a fost ca noi, astăzi, să fim români!
Articol apărut pe PrahovaLiberă.ro
[…] Unirea a devenit simbolul național dobândit cu sacrificiul eroilor români. În urmă cu 163 de ani se făcea primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Ne-au cotropit străinii și au încercat să ne dezbine, dar demnitatea istorică a bunicilor noștri i-a făcut… Cititi mai multe aici: La 163 de ani de Românie, avem o datorie! Să fim români! […]