Învăţământul românesc în vremea Ecaterinei Andronescu. Ce a făcut în calitate de ministru al Educaţiei

Învăţământul românesc este într-o continuă degradare în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi studenţi abia ieşiţi de pe băncile facultăţilor nu îşi găsesc un loc de muncă în domeniu, elevii de gimnaziu nu au curajul să se înscrie la un liceu teoretic pentru că nu se încadrează în standardele liceului respectiv, mai ales de când au fost eliminate școlile de arte și meserii. Și uite aşa ajungem să fim printre primii în Europa când vine vorba de gradul de analfabetism şi şomaj.

O mare parte din vină este a celor care au fost de-a lungul timpului la conducerea Ministerului Educației și au luat unele măsuri care au afectat grav sistemul de învățământ românesc.

Cea care a stat cel mai mult timp la cârma Ministerului Educației este Ecaterina Andronescu, proaspăt aleasă în funcția de ministru pentru a patra oară.

Ecaterina Andronescu este un om al politicului şi al sistemului educaţional de mai bine de 20 de ani, Decan, Rector şi preşedintele consiliului Naţional al Rectorilor.

Aceasta este apreciată de mulți colegi de partid pentru experiența sa politică, însă nu a adoptat cele mai bune măsuri pentru elevii și studenții români, dovadă fiind rezultatele dezastruoase din ultimii ani. Aproximativ 40% dintre elevi sunt analfabeţi-funcţional, aproximativ 20% dintre tinerii cu vârste între 18-24 ani nu studiază şi nici nu lucrează.

Desființarea școlilor de artă și meserii

Cea mai regretată măsură pe care aceasta a luat-o în timpul mandatului său a fost aceea de a desființa școlile de arte și meserii în anul 2009, la numai 6 ani de la înființare. Aceasta le înfiinţase în anul 2002, ca urmare a restructurării şcolilor profesionale. Decizia luată peste noapte nu a fost însoţită de o explicaţie plauzibilă. „Într-o adevărată coaliţie a tăcerii, MEC a introdus în şedinţa de Guvern din 8 februarie, hotărârea privind cifra de şcolarizare pentru anul şcolar şi universitar viitor. Conform acesteia, s-au alocat 221.000 de locuri pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, vocaţional şi profesional şi tehnic. Până acum, erau alocate locuri şi SAM-urilor. Doamna ministru Andronescu a hotărât, însă, că nu ne mai trebuie SAM-uri şi a transformat locurile dedicate acestui tip de învăţământ în locuri pentru liceele profesionale şi tehnice“.

Măsura care avea drept scop crearea unui rost în societate pentru elevi, a fost un eșec total: 20% dintre tineri nu lucrează, nici nu studiază şi nici nu au o meserie la bază. La vremea aceea, justifica adoptarea acestor măsuri prin faptul că avem cel mai mic procent de absolvenţi de studii superioare din Uniunea Europeană.

Câţiva ani mai târziu aceasta a revenit cu un alt motiv:

“În 2009 când m-am întors şi când am făcut analiza şcolilor de arte şi meserii am constatat că între 95 şi 97% din absolvenţii acestor şcoli mergeau şi finalizau liceul pe ruta progresivă. Asta înseamnă cu un an de şcolarizare în plus. Şi atunci, pe bună dreptate, mi-am pus întrebarea: De ce fac aceşti elevi, de ce se duc pe această rută ca să finalizeze liceul? Şi răspunsul este unul singur, foarte simplu. Şcoala de arte şi meserii nu le era utilă. Cu certificatul de absolvire de acolo nu-şi găseau un loc de muncă”, declara Ecaterina Andronescu în 2012. Straniu este că măsura menită să combată rata şomajului, nu a făcut altceva decât să o mărească.

Citeşte şi: Mai puține ore la școală? Sindicatele spun “Nu”

Ecaterina Andronescu a dorit să le ofere o șansă celor care nu au luat examenul de bacalaureat

În septembrie 2011, senatorul Ecaterina Andronescu depunea în Parlament un proiect de lege prin care ar fi urmat să se acorde dreptul tuturor absolvenţilor de liceu, ce nu au obţinut nota de trecere la toate probele de la BAC, dar au înregistrat o medie de minimum 7, să se înscrie la facultate. Astfel, până la Bacalaureatul de anul viitor, elevii ar fi urmat sa beneficieze de un an pregatitor, iar după, elevii în cauză ar fi susţinut din nou examenul. În caz de reuşită, ar fi putut avea echivalate creditele de studiu trecând direct în anul II.

“S-a înţeles greşit. Ea nu îi transformă pe aceşti absolvenţi în studenţi. Le oferă şanse să se integreze într-o formă de pregătire pentru că e uşor să derapeze înspre etnobotanice”, explica Ecaterina Andronescu câteva luni mai târziu.

A modificat gradul de dificultate la BAC

Tot în timpul mandatului său, Ecaterina Andronescu a modificat gradul de dificultate al subiectelor de la Bacalaureatul din 2013. Concret, subiectele au fost diferenţiate, iar liceele tehnologice – cu cele mai slabe rezultate la BAC au primit subiecte mai uşoare decât ale celorlalte specializări la examenele de Română, Matematică, Fizică şi Chimie. Modificarea a dus la o rată de promovare la BAC record, după introducerea în 2011 a camerelor de supraveghere. Diferenţierea subiectelor de BAC pentru liceele tehnologice a fost anunţată abia când olimpicii au dat primul examen.

A eliminat incompatibilitatea dintre statutul de rector şi cel de parlamentar

Printr-o ordonanţă de urgenţă promovată de Andronescu în ultimele zile ale mandatului din 2012, au fost eliminate din Legea Educaţiei incompatibilităţile care priveau rectorii-parlamentari.

Ecaterina Andronescu a mai fost ministru în Guvernul Ponta în perioada iulie 2012 – decembrie 2012, în Guvernul Boc în perioada decembrie 2008 – octombrie 2009 şi în Guvernul Năstase în perioada decembrie 2000 – 19 iunie 2003. În noiembrie 2018, aceasta a fost votată în unanimitate de conducerea PSD pentru al patrulea mandat de ministru, ultimul fiind în 2012.
Profesional, dna Andronescu a început să publice un număr de articole în domenii diferite abia după vârsta de pensionare (63 de ani).