Într-o eră în care copiii interacționează online devreme și pe scară largă, dezbaterea despre rolul și limitele rețelelor sociale nu mai este una teoretică — este o problemă concretă de sănătate publică, educație și protecție a copilului.
Recent, Organizația Salvați Copiii România și-a exprimat o poziție fermă: accesul copiilor sub 13 ani la rețelele sociale ar trebui interzis complet, iar cei cu vârste între 13 și 15 ani să aibă acces doar cu acordul explicit al părinților. În plus, organizația cere sancțiuni clare pentru platformele care permit crearea de conturi fără verificarea vârstei și **includerea educației digitale și a siguranței online în curriculumul școlar.
Vezi și Dezbatere privind accesul adolescenților pe rețelele sociale: între interdicție și educație
De ce această recomandare?
Salvați Copiii argumentează că accesul necontrolat la rețelele sociale expune copiii nu doar la conținut inadecvat, ci și la riscuri reale asupra sănătății mintale, securității și dezvoltării armonioase. Studiile recente arată că:
vârsta medie la care copiii încep să folosească rețelele sociale a scăzut, ajungând frecvent în intervalul 5–10 ani;
aproape jumătate dintre aceștia petrec peste 6 ore pe zi online, mare parte din acest timp pe platforme sociale;
expunerea prelungită și nefiltrată este asociată cu anxietate, tulburări de somn, scăderea concentrării și riscuri emoționale semnificative.
Pe baza acestor constatări, ONG-ul consideră că limitarea accesului copiilor online nu este o restricție procedurală, ci o măsură de protecție, echilibrată de educația digitală și implicarea parentală.
Cum ar funcționa propunerea?
Potrivit documentelor Salvați Copiii România:
copiii sub 13 ani nu ar avea voie să creeze sau să utilizeze conturi pe platforme precum TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat, YouTube etc.;
copiii între 13 și 15 ani ar putea accesa rețele sociale doar cu acord parental explicit, verificat tehnic;
platformele ar fi obligate să verifice vârsta reală a utilizatorilor și să elimine conturile create de minori fără consimțământ;
educația digitală și siguranța online ar deveni parte integrantă a curriculei școlare.
Organizația susține că aceste reguli nu îngrădesc libertățile copiilor, ci echilibrează dreptul la informare cu dreptul la protecție, așa cum este stipulat în Convenția ONU privind Drepturile Copilului.
O dezbatere complexă — ce spun experții și exemplele internaționale
Măsurile propuse de Salvați Copiii nu sunt izolate. La nivel global, țări precum Australia au adoptat deja interdicții mai stricte, unde minorii sub 16 ani nu pot avea conturi pe platformele sociale. În Europa, guvernele din Spania, Franța, Danemarca sau Slovenia discută la rândul lor constrângeri și verificări ale accesului digital pentru tineri, pe fondul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală, dezinformare și securitatea online.
În România, subiectul a fost deja ridicat și în alte contexte publice, inclusiv de oficiali care cer limite de vârstă pentru accesul la social media, argumentând că platformele digitale folosesc mecanisme de captare a atenției și algoritmi care pot fi dăunători minorilor.
Ce ar însemna pentru educație
Dincolo de lege, această discuție aduce în prim-plan nevoia unei educații digitale solide în școli. Copiii nu doar că petrec mult timp online, dar nu dispun întotdeauna de instrumentele critice necesare pentru a discerne conținutul, a gestiona timpul petrecut pe ecrane sau a se proteja de riscuri emoționale și de securitate.
Un curriculum bine construit poate transforma rețelele sociale — și internetul în general — dintr-un mediu riscant într-o resursă educațională sigură.
Propunerea Salvați Copiii pune pe masă o temă esențială: câtă libertate trebuie să aibă copiii în mediul digital și cum poate societatea să asigure siguranța lor emoțională și psihologică în era internetului. Această dezbatere continuă și va implica legislatură, educație, tehnologii și, nu în ultimul rând, familiile și comunitățile.
Educația digitală începe acasă și la școală. Discută cu tinerii despre riscuri, limite și responsabilitate online — nu doar ca disciplină, ci ca parte din viața lor de zi cu zi.
