Ministerul Educației a anunțat extinderea termenului până la 31 mai 2026 pentru înscrierea liceelor interesate să participe la programul de pilotare a planurilor-cadru alternative, care va fi implementat începând cu anul școlar 2026–2027.
32 de licee pilotează planuri-cadru alternative din 2026: listă, modificări și ce schimbă reforma educației
Măsura face parte dintr-un program național de modernizare curriculară și flexibilizare a sistemului de învățământ liceal.
32 de licee aprobate pentru pilotare
Până în prezent, 32 de licee de stat și private au fost aprobate pentru a implementa planuri-cadru alternative. Lista include unități din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași și alte centre educaționale din țară. Inițial, lista intermediară din ianuarie 2026 cuprindea 28 de licee, însă aceasta a fost extinsă.
Dintre acestea, 8 licee sunt din București, iar restul provin din diverse județe, atât din mediul urban, cât și din rețele educaționale private.
Ce înseamnă planurile-cadru alternative
Programul face parte din inițiativa națională de pilotare sistemică a planurilor-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional. Aceste planuri sunt construite pe baza a 77 de arhitecturi curriculare dezvoltate local, cu accent pe flexibilitate și adaptarea la nevoile elevilor și ale comunității.
Un element central îl reprezintă extinderea Curriculumului la Decizia Elevului din Oferta Școlii (CDEOȘ), care permite includerea unor discipline moderne precum:
- inteligență artificială
- robotică și imprimare 3D
- antreprenoriat digital
- comunicare în era digitală
- bioetică
- wellbeing și dezvoltare personală
Vezi și: Nou contract colectiv de muncă în învățământul superior din România
Mai multă autonomie pentru școli
Noile planuri-cadru oferă unităților de învățământ o autonomie mai mare în organizarea orelor și a conținutului educațional. În locul unui model rigid, școlile vor putea construi propriile trasee educaționale, în funcție de profilul elevilor și de resursele locale.
Modelul permite:
- flexibilitate crescută în organizarea orarului
- personalizarea parcursului educațional
- colaborare extinsă cu mediul economic și comunitatea locală
- integrarea activităților practice, internship-uri și proiecte aplicate
Conectarea școlii cu piața muncii
Un obiectiv important al reformei este apropierea școlii de realitatea economică. Prin CDEOȘ, liceele vor putea colabora cu companii, ONG-uri și autorități locale pentru a introduce activități practice relevante pentru viitorii absolvenți.
Astfel, elevii vor avea acces la experiențe aplicate, care completează pregătirea teoretică și îi ajută în orientarea profesională.
Cine sunt liceele participante
Printre unitățile aprobate se regăsesc colegii naționale de prestigiu, licee teoretice, tehnologice și instituții private din orașe precum București, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanța, Timișoara, Brașov și Iași. Rețeaua acoperă atât educația de elită, cât și zonele vocaționale și tehnologice.
Obiectivul reformei
Potrivit Ministerului Educației, scopul programului este de a crește relevanța educației pentru elevi și de a adapta sistemul la competențele cerute în societatea actuală. Planurile-cadru alternative vor fi implementate în acord cu legislația în vigoare și vor păstra cerințele pentru examenele naționale.
Extinderea pilotării planurilor-cadru alternative marchează un pas important în direcția modernizării educației din România. Prin flexibilizare curriculară și autonomie crescută pentru licee, reforma își propune să conecteze mai bine școala cu nevoile reale ale elevilor și ale pieței muncii.
