Zece organizații europene și internaționale cer investigații prompte și independente în cazul Emiliei Șercan

Zece organizații europene și internaționale care militează pentru libertatea presei și pentru libertatea de exprimare, membri ai MFRR și partenerii acestora, au reacționat la hărțuirea Emiliei Șercan, exprimând îngrijorări serioase cu privire la acest caz și la implicațiile pe care acesta le aduce pentru libertatea presei în România

Cele zece organizații anunță că au trimis, joi, o scrisoare deschisă către autoritățile române, prin care cer investigații prompte și independente.

Scrisoarea amintește faptul că amenințările și hărțuirea la adresa lui Șercan au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, polițiști sau ofițeri militari.

Textul scrisorii deschise:

”Publicarea fotografiilor personale ale Emiliei Șercan, sustrase ilegal, și scurgerea de informații din ancheta penală trebuie investigate cu promptitudine și independent

Prim-ministrului României Nicolae Ciucă,

Ministrului Afacerilor Interne Lucian Bode,

Inspectorului General al Poliției Române, Chestorul de poliție Benone-Marian Matei,

Procurorului General al României Gabriela Scutea,

Noi, organizațiile semnatare ale Media Freedom Rapid Response (MFRR) și partenerii noștri, găsim tulburătoare hărțuirea jurnalistei Emilia Șercan prin publicarea fotografiilor personale sustrase ilegal și prin presupusa scurgere de informații din ancheta penală ce investiga fapta respectivă. Cerem anchetarea promptă și independentă a ambelor situații, precum și a amenințărilor precedente adresate lui Șercan.

Pe 16 februarie, Șercan a primit un mesaj dezumanizant de la o persoană necunoscută, ce ajunsese în Spam pe Facebook Messenger, mesaj care a alertat-o cu privire la faptul că cinci fotografii personale făcute acum 20 de ani au fost publicate pe 34 de website-uri cu conținut pornografic.

Următoarea zi, Șercan a făcut o plângere penală referitoare la infracțiunile comise prin sisteme informatice (cu privire la furtul fotografiilor personale) și la violarea vieții private (cu privire la încărcarea lor pe website-urile cu conținut pornografic). Tot atunci, a pus la dispoziție organelor de cercetare și o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook.

Pe 18 februarie, Șercan a descoperit faptul că un website din Republica Moldova publicase un articol ce conținea cele cinci fotografii furate, precum și captura de ecran ce suprindea mesajul primit pe Facebook Messenger, pusă la dispoziție doar Poliției Române, alături de un scurt comentariu asupra conduitei sale profesionale.

Șercan a constatat faptul că articolul fusese publicat la aproximativ 40 de minute după ce părăsise sediul Serviciului de Investigații Criminale. Link-ul către articolul respectiv fusese postat ulterior pe 74 de website-uri, în mare parte din România, și unele din Republica Moldova.

Șercan a făcut o nouă plângere penală, referitoare la posibila scurgere de informații din ancheta penală și la violarea vieții private, la Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române. Pe 21 februarie, șeful Poliției Române, dl. Matei, i-a prezentat Emiliei Șercan o analiză a modului în care fotografiile s-au răspândit în media, analiza ce ar fi arătat că poliția și subcomisarul atribuit cazului erau în afara oricăror suspiciuni.

Șercan a catalogat analiza poliției drept neplauzibilă și „fabricată”. Pe 8 martie, Șercan a descoperit faptul că Direcția Control Intern trimisese plângerea sa către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, care este o potențială sursă a scurgerii de informații. Ulterior, dosarul a fost transferat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Avem serioase motive de îngrijorare cu privire la hărțuirea lui Șercan, în mod special, și, în sens general, la implicațiile asupra libertății presei în România, cu atât mai mult cu cât aceste fapte au loc în următorul context: la 18 ianuarie 2022, Șercan dezvăluise într-un articol faptul că Prim-ministrul României a plagiat în teza de doctorat.

A doua zi, a primit amenințări cu privire la siguranța sa personală pe adresa de e-mail profesională, urmate de altele – pe 2 februarie, primite pe Facebook Messenger. Ambele incidente sunt investigate de Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției București.

Mai mult, amenințările și hărțuirea la adresa lui Șercan au loc pe un fond de agresiuni recente și presiuni nejustificate împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor media din România, venite din partea unor politicieni, procurori, polițiști sau ofițeri militari.

[…]

În consecință, reluăm astăzi apelul nostru pentru investigații rapide și independente. Acele fapte penale care reies în urma investigațiilor trebuie urmărite în mod corespunzător, astfel încât cei responsabili să fie trași la răspundere. În mod particular, în ceea ce privește plângerea cu privire la scurgerea de informații dintr-o anchetă penală, trebuie să existe suficiente garanții care să asigure eficient independența anchetei și a demersului urmăririi penale.”

Cele zece oranicazii care au semnat această scrisoare:

1. ActiveWatch
2. ARTICLE 19
3. Centrul pentru Jurnalism Independent
4. Coaliția pentru Femei în Jurnalism
5. Centrul European pentru Libertatea Presei și Mass-Media
6. Committee to Protect Journalists (CPJ)
7. Free Press Unlimited
8. Institutul Internațional de Presă
9. OBC Transeuropa (OBCT)
10. Reporteri Fără Frontiere (RSF)

Citește și: Emilia Şercan a mers în fața Comisiei pentru drepturile omului la Camera Deputaților