România are „un ocean de talent” pe care îl pierde sau îl ignoră, avertizează prof. univ. dr. Valentin‑Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare. Invitat în emisiunea „Viitor pentru România”, acesta a transmis un mesaj ferm: educația trebuie tratată ca o investiție strategică și ca o problemă de siguranță națională.
Performanțe obținute „în ciuda sistemului”, nu datorită lui
Consilierul prezidențial atrage atenția că România produce campioni mondiali la robotică fără să aibă robotică în curriculum și campioni la înot fără infrastructură adecvată. „România are un ocean de talent, dar îl pierde sau îl ignoră. Avem campioni mondiali la robotică fără să predăm robotică în școli și campioni la înot fără bazine. Asta arată că resursa umană există, dar sistemul nu o susține”, afirmă Costreie.
Pentru el, aceste exemple sunt dovada că performanța apare mai degrabă prin efort individual decât printr-o strategie coerentă. România nu își permite să continue în acest mod, pentru că talentul este singura resursă strategică reală.
Educația timpurie, fundamentul dezvoltării cognitive și emoționale
Una dintre direcțiile majore propuse de Costreie este investiția în educația timpurie. Intervalul 2–4 ani este, în opinia sa, decisiv pentru dezvoltarea creierului. „Neuroștiințele ne arată clar: între doi și patru ani se formează cele mai multe conexiuni neuronale. Dacă nu stimulăm copilul atunci, pierdem o fereastră unică”, explică acesta.
Consilierul prezidențial insistă că România trebuie să investească în oameni, nu doar în clădiri. „Cu cât lucrezi cu copii mai mici, cu atât este mai greu. Educația timpurie nu înseamnă supraveghere, ci formarea curiozității, a reglajului emoțional și a plăcerii de a învăța”, subliniază el.
Profesorul, centrul reformei: „Rolul educației este să țină copilul în întrebări”
Costreie consideră că reforma reală trebuie făcută „fără să schimbăm sistemul”, adică fără modificări permanente ale planurilor‑cadru sau ale disciplinelor. Schimbarea trebuie să pornească de la valorizarea resursei umane existente.
„Rolul educației este să țină copilul în întrebări”, spune Costreie. În opinia sa, profesorii trebuie formați pentru a stimula reflecția, autonomia intelectuală și capacitatea elevilor de a pune întrebări. „Problema nu mai este accesul la informație. Problema este discernământul. Școala trebuie să formeze gândire critică, nu doar să transmită conținut.”
Matematica, istoria sau biologia devin astfel instrumente pentru dezvoltarea gândirii, nu simple materii de memorat.
Școala, familia și comunitatea: un efort comun
Consilierul prezidențial vorbește și despre necesitatea unei colaborări reale între școală, familie și comunitate. „Educația nu poate funcționa prin transfer de responsabilitate între părinți și profesori. Este nevoie de un efort colectiv”, afirmă acesta.
Educația pentru valori și autonomia școlii
Printre prioritățile asumate la nivel prezidențial se află educația reflexivă și educația centrată pe valori. Costreie avertizează că performanța profesională fără valori poate produce efecte periculoase. „Un programator foarte bun poate deveni hacker. Un medic excelent poate folosi greșit cunoștințele sale. Fără valori, competențele pot deveni arme.”
De aceea, școala trebuie să transmită respect pentru adevăr, responsabilitate și spirit comunitar. Modelul personal al profesorului și al părinților rămâne decisiv.
În paralel, Costreie susține autonomia școlilor și debirocratizarea sistemului. Directorii și profesorii trebuie să poată lua decizii mai rapid, iar evaluarea performanței să țină cont de progresul real al elevilor, nu doar de rezultate spectaculoase sau de documente.
Mesajul final: educația nu mai poate fi tratată ca un domeniu secundar
„România nu își mai poate permite să trateze educația ca pe un domeniu secundar”, afirmă Costreie. Investițiile strategice, colaborarea între instituții și formarea profesorilor pot transforma talentul „îngropat” într-o resursă reală pentru viitor.
