Preşedintele executiv al Partidului Mişcarea Populară, Marius Paşcan, a anunţat, joi, că formaţiunea sa va ataca la Curtea Constituţională modificările aduse de UDMR la Legea educaţiei naţionale, dacă aceasta va fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, în timp ce unul dintre iniţiatori, senatorul Novák Csaba Zoltán, susţine că e un nonsens, întrucât acest proiect a fost votat şi de către senatori ai PMP.
„Îi solicităm preşedintelui României, domnului Klaus Iohannis, să nu promulge această lege ticăloşită. În cazul în care va fi totuşi promulgată, Partidul Mişcarea Populară va sesiza în această privinţă Curtea Constituţională a României. (…) Un proiect de lege, iniţiat de UDMR în 2018, a fost adoptat în această săptămână de Senatul României şi aduce peste 30 de modificări Legii educaţiei naţionale. Pe baza acestora, universităţile vor fi obligate să organizeze admitere în limba minorităţilor la facultate, masterat sau doctorat, indiferent dacă au sau nu secţii în limbile minorităţilor. Am arătat în mai multe rânduri că mai bine de jumătate dintre absolvenţii învăţământului preuniversitar în limba maghiară nu cunosc elementar limba română”, a arătat deputatul Marius Paşcan.
Deputatul PMP susţine că, potrivit noului act normativ, absolvenţii vor putea susţine şi examenul de admitere la nivelul universităţilor tot în limba lor maternă, „chiar fără să cunoască limba statului ai cărui cetăţeni sunt”.
„Conform prevederii respective, culmea, profesorii examinatori vor trebui să cunoască limba minorităţii, subiectele de examen se vor formula în limba minoritarului, repet, chiar dacă la universitatea respectivă nu există secţii cu predare în limba minorităţilor. Se încalcă astfel flagrant autonomia universitară! Mai mult, prin amendamentele formulate de parlamentarii UDMR la respectivul proiect legislativ, adoptat de Senat, se stipulează că nu se mai poate desfiinţa sau înfiinţa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară, fără acordul ‘organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României’, adică al UDMR. Adică Uniunea va fi pe picior de egalitate cu Ministerul Educaţiei Naţionale”, a subliniat Marius Paşcan.
Pentru acest proiect legislativ, Senatul a fost cameră parlamentară decizională, legea urmând să fie trimisă spre promulgare preşedintelui României.
„Este, evident, o lege discriminatorie, care încalcă autonomia universitară, prin care se doreşte oficializarea unei alte limbi în statul român. Încalcă articolul 13 din Constituţia României, conform căruia ‘În România, limba oficială este limba română’, prin urmare este o lege neconstituţională şi reprezintă un nou asalt etnic separatist împotriva ţării noastre ca ‘stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil’. Reprezintă încă un pas către segregaţionism pe criterii etnice dar care poate avea drept consecinţă şi pregătirea superioară pe banii statului roman a unor tineri minoritari pentru a emigra, aceştia neputând să-şi afle un rost pe piaţa forţei de muncă din România, câtă vreme nu cunosc limba română”, a mai declarat Marius Paşcan.
De cealaltă parte, senatorul UDMR Novák Csaba Zoltán a spus că este decizia PMP dacă va ataca sau nu această lege la Curtea Constituţională, afirmând că este foarte curios cum se va întâmpla, mai ales că o serie de colegi senatori de la Partidul Mişcarea Populară au votat-o.
„Nimeni nu a votat împotriva legii, dar legea a trecut cu 73 de voturi pro şi cred că 34 sau 36 de abţineri, niciun coleg nu a votat împotrivă. În loc să avem o discuţie, în loc să vină grupul PMP cu propuneri (…), în loc să vină cu propuneri şi cu discuţii, vii cu asemenea provocări. O propunere de modificare a legii educaţiei trebuie discutată, sunt păreri pro şi contra, dar nu cred că trebuie atacat la CCR această modificare. Este un război politic această abordare”, a susţinut Novák Csaba Zoltán, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.
Senatorul UDMR a precizat că, în privinţa modificărilor referitoare la susţinerea examenului de admitere la facultate în limba în care candidatul a studiat, aceasta a existat şi în ani ’60-’80 ai secolului trecut şi prin aceasta se doreşte ca cei care au studiat în limba maternă să aibă posibilitatea de a concura în mod egal cu cei care susţin examenul în limba română, după care vor studia în limba română.
„După cunoştinţele mele, la Universitatea Politehnică din Bucureşti există această posibilitate, vin mulţi tineri din judeţele Harghita, Covasna, dau examenul şi după aceea continuă în limba română. Iar apoi după anii de studii vin cu diplomă de la Politehnică, şi-au însuşit limba română aşa cum trebuie. Da, predarea limbii române (în învăţământul preuniversitar – n.r.) este o problemă, noi avem propuneri legislative, propuneri metodologice pentru această problemă şi încercăm să rezolvăm”, a susţinut Novák Csaba Zoltán.
