Legea de protecție a profesorilor, atacată de elevi

Consiliul Național al Elevilor a lansat un chestionar online, cu scopul de a stabili vinovații pentru degradarea învățământului românesc. Elevii, profesorii și părinții sunt invitați să se pronunțe asupra relațiilor dintre ei. Chestionarul este o reacție la mesajul public transmis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) către Senat, prin care cere să „se introducă urgent proiectul de Lege privind măsurile de protecție a personalului didactic”, care prevede că profesorii beneficiază „de protecția acordată similar funcțiilor de autoritate publică”.

Citește și Ne naștem genii creative, dar sistemul educațional ne îndobitocește

Propunerea FSLI, spun elevii, vizează în mod direct „destabilizarea și mai puternică a raportului de putere dintre elevi, părinți și cadre didactice, acordând statutul de autoritate publică celor din urmă”. Totodată, ei susțin că, deși violența în școli este în creștere, pentru a remedia aceste probleme este nevoie de o viziune de ansamblu asupra disfuncționalităților, o consultare elaborată și un dialog asumat în care să fie implicați toți membrii comunității școlare, nu doar profesorii: „Măsurile luate trebuie corelate cu starea de fapt a sistemului și carențele asupra cărora statutul în cauză nu va avea un impact real. În ceea ce privește lipsa finanțării învățământului ori a infrastructurii școlare necesare, implementarea propunerii federației sindicale nu aduce niciun beneficiu actului educațional”, a mai transmis Consiliul Național al Elevilor.

Cum sunt percepuți elevii de profesori și viceversa

Potrivit unui sondaj IRES, transmis publicității în urmă cu câteva zile de Uniunea Editorilor (UER), cei mai mulți dintre români nu au o părere bună despre școala românească. Părinții reclamă materia încărcată și volumul temelor pe care trebuie să le rezolve copiii, astfel că acestora din urmă nu le mai rămâne suficient timp pentru joacă sau activități extrașcolare.

În același timp, elevii sunt percepuți de către profesorii intervievați ca fiind dezinteresați, dezorientați, oportuniști, stresați, mai pragmatici decât alte generații, cu capacitate de concentrare scăzută, proactivi. Profesorii sunt caracterizați de către părinți ca fiind implicați, devotați, însă unii dintre ei sunt prezentați în termeni puțin favorabili, dascălii fiind criticați pentru dezinteresul față de actul educațional, iar metodele lor de predare sunt descrise ca fiind neatractive pentru elevi.

Citește și Sistem de creare a unui profil psihologic în 5 minute, dezvoltat de o echipă de români

Responsabilitatea pentru starea actuală a învățământului românesc aparține: școlilor, ministerului, inspectoratelor școlare, mass-media, societății, programei școlare, dar și profesorilor și elevilor.

FSLI a lansat, acum două zile, un apel public intitulat „Nu mai vrem școli în care profesorii să se teamă să meargă din cauza violenței!”