Peste 70 la sută dintre elevi şi părinţi consideră că profesorii dau prea multe teme pentru acasă, care sunt obositoare şi duc la nelinişte, îngrijorare şi stres, arată un studiu online realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Conform acestuia, temele sunt în general considerate utile, însă sunt repetitive, monotone şi dificile, aproape 80% dintre părinţi afirmând că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea lor.
Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, temele pentru acasă sunt în general considerate utile, dar repetitive, monotone şi dificile. Studiul arată că profesorii se centrează pe explicarea sarcinilor şi pe feedback-ul frontal, în timp ce elevii şi părinţii preferă temele diferenţiate, pe care să le poată rezolva creativ şi, eventual, în echipă. În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre profesori au declarat că nu dau teme pentru vacanţă.
Citiți și Telefoanele mobile vor fi interzise în școlile din Franța din 2018
Astfel, 75-80 la sută dintre elevii şi părinţii participanţi consideră că temele sunt, de multe ori, prea obositoare şi prea multe şi că ocupă mare parte din timpul liber. De asemenea, ele duc la nelinişte, îngrijorare şi stres, afirmaţie susţinută de 70,7 la sută dintre părinţi şi 67,8 la sută dintre elevi, în special cei de liceu şi gimnaziu. În acelaşi timp, aproape 81 la sută dintre părinţi au susţinut că elevii au nevoie de sprijin în rezolvarea temelor.
În ceea ce priveşte adoptarea unui act normativ care să reglementeze rolul temelor pentru acasă şi timpul necesar realizării acestora, o parte dintre profesori consideră necesar acest lucru, pentru a se evita excesele legate de volumul temelor şi gradul de dificultate, în timp ce alţi profesori sunt de părere că această problemă poate fi gestionată de cadrele didactice, în funcţie de particularităţile fiecărei clase, reglementarea acestei problematici fiind văzută drept o constrângere a libertăţii de acţiune a profesorilor.
De asemenea, fetele şi băieţii se raportează diferit la teme, astfel că ponderea elevilor care susţin efectele pozitive ale temelor este mai mare în rândul fetelor, comparativ cu băieţii.
Respondenţii studiului au susţinut acordarea unei atenţii speciale nu doar tehnicilor de învăţare independentă, ci şi tehnicilor de lucru în echipă, care contribuie la exersarea competenţelor de comunicare, negociere şi management al timpului.
Printre propuneri se numără şi alternarea temelor clasice, tradiţionale, cu cele practice, legate de viaţa reală, precum diverse proiecte sau machete, diferenţierea între teme zilnice şi teme cu termen mai lung de realizare (săptămânal, bilunar, lunar, semestrial) pentru formarea sau dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor elevilor legate de managementul timpului şi a responsabilităţii, utilizarea unor instrumente pentru monitorizarea temelor zilnice şi săptămânale la nivelul clasei, care să sprijine cadrele didactice în stabilirea realistă a temelor, precum un caiet, jurnalul sau un grafic al clasei, disponibil pentru toţi profesorii care predau la clasa respectivă.
Consultarea publică a fost realizată online de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei în perioada 7 – 20 noiembrie şi a vizat rolul temelor pentru acasă. La studiu au participat 70.952 de actori din învăţământul preuniversitar, dintre care 27.383 părinţi (84 la sută fiind mame), 32.786 de elevi şi 10.783 de cadre didactice din toate judeţele ţării.