Sistemul de învățământ superior din România se confruntă cu o rezistență majoră sau cu o indolență birocratică în ceea ce privește implementarea normelor de protecție a studenților. Peste 67% dintre universitățile de stat din țară nu au adoptat încă un nou cod de etică intern în urma modificărilor legislative stricte aprobate în cursul anului trecut. Aceste actualizări vizează în mod direct combaterea discriminării de gen și a hărțuirii de orice fel, inclusiv a celei de natură sexuală în spațiul academic.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), organizație care promovează o politică de toleranță zero față de abuzuri, a realizat o analiză detaliată pentru a verifica în ce măsură instituțiile de învățământ superior s-au aliniat la noile cerințe naționale. Monitorizarea a vizat adaptarea documentelor interne la normele impuse prin Hotărârea Guvernului nr. 952/2025 (privind Codul-cadru de etică și deontologie universitară) și prin Ordinul nr. 6882/2025 (privind Regulamentul-cadru de funcționare a comisiilor de etică).
Rezultatele arată că un număr de 35 de universități de stat dintr-un total de 52, adică 67,3%, au ignorat complet obligația de a-și actualiza cartea de etică.
Radiografia unui blocaj administrativ: reglementări preluate preferențial sau deloc
Analiza statistică arată o fragmentare îngrijorătoare a modului în care conducerile universităților aleg să aplice legislația națională.
Din cele 52 de instituții de stat evaluate, doar 14 universități au preluat integral toate articolele obligatorii în noile coduri de etică. Restul instituțiilor fie au adoptat doar parțial normele, fie au lăsat regulamentele neschimbate, lăsând studenții fără mecanisme clare de protecție și raportare în fața abuzurilor.
Vezi și Scandal la USV Iași: bruiaj la examene și etică sub lupă
Situația este și mai gravă în ceea ce privește Regulamentele de organizare și funcționare a comisiilor de etică universitară, unde 37 de instituții nu au inclus deloc noile prevederi în documentele proprii, ceea ce reprezintă un procent de 71,2%.
La nivel național, doar patru universități au înregistrat un grad de preluare integrală de 100% a modificărilor, în timp ce restul au recurs la adoptări parțiale, fragmentate pe articole, o strategie administrativă care diluează puterea reală a regulamentelor anti-hărțuire.
Studenții cer Ministerului Educației măsuri urgente și responsabilitate
În fața acestor date, reprezentanții studenților atrag atenția că un mediu universitar sigur nu poate fi garantat atâta timp cât instituțiile refuză să își asume cadrul normativ adecvat. ANOSR a solicitat public tuturor instituțiilor de învățământ superior și Ministerului Educației să intervină pentru implementarea cu celeritate a modificărilor din Codul-cadru, fără mențiuni parțiale sau omisiuni care pot crea portițe de scăpare pentru agresori.
Obligația de a transpune reglementările naționale în regulamentele interne nu este o opțiune opțională, ci o îndatorire legală și morală a fiecărui management universitar. Organizațiile studențești cer responsabilitate maximă din partea rectoratelor, subliniind că întârzierea adoptării acestor măsuri expune în continuare comunitatea academică la riscuri și perpetuează un climat de nesiguranță în campusuri.
