Unul din șase copii români cu vârste între 10 și 16 ani primește cel puțin lunar solicitări de informații cu caracter sexual pe internet, o pondere de peste trei ori mai mare decât media internațională.
În același timp, România ocupă primul loc în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul elevilor. Datele sunt incluse în Barometrul ABC „Tehnologia în viața elevilor din România. Între oportunitățile învățării și riscurile lumii digitale”, publicat la 17 noiembrie 2026.
Copiii din România petrec până la cinci ore pe zi online, iar riscurile digitale încep de la vârste tot mai mici
Cercetarea analizează modul în care internetul, rețelele sociale și inteligența artificială influențează învățarea, siguranța și starea de bine a copiilor și tinerilor. Rezultatele indică o expunere timpurie la riscurile din mediul digital, un timp îndelungat petrecut în fața ecranelor și o implicare insuficientă a adulților în stabilirea unor limite și măsuri de protecție.
Solicitările cu caracter sexual și hărțuirea online, riscuri raportate de copii
Expunerea copiilor la conținut și interacțiuni cu caracter sexual începe de la vârste mici. Potrivit studiului internațional „The EU Kids Online 2026 Comparative Study: Children’s Views, Experiences, Opportunities and Risks in a Digital World”, 11% dintre copiii români în vârstă de 10 ani au primit mesaje cu caracter sexual în ultimul an. Procentul crește la 33% în cazul adolescenților de 15–16 ani.
La nivelul grupei de vârstă 10–16 ani, 16% dintre copiii români declară că primesc cel puțin lunar solicitări de informații sexuale pe internet, comparativ cu o medie internațională de 5%. Totodată, accesul frecvent la internet de pe dispozitive mobile contribuie la expunerea timpurie: 58% dintre copiii români de 10 ani folosesc telefonul pentru a accesa internetul de mai multe ori pe zi, față de 27% în eșantionul internațional.
Riscurile sunt evidențiate și de studiul „Utilizarea serviciilor digitale de către minori”, publicat în 2026 de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Conform cercetării, 10% dintre adolescenții români cu vârste între 14 și 17 ani au raportat experiențe de grooming, situații în care o persoană încearcă să câștige încrederea unui minor în scopul exploatării sexuale. De asemenea, 9% au declarat că au trecut prin situații de șantaj sexual sau presiuni pentru trimiterea unor imagini intime, iar 16% au raportat experiențe de hărțuire online.
România, pe primul loc la utilizarea problematică a rețelelor sociale
Folosirea intensă a platformelor sociale reprezintă o altă problemă semnalată de cercetări. România înregistrează cea mai mare pondere a elevilor cu semne de utilizare problematică a rețelelor sociale: 22% dintre copiii de 11, 13 și 15 ani prezintă astfel de semne, comparativ cu media internațională de 11%.
Datele provin din raportul Organizației Mondiale a Sănătății „A Focus on Adolescent Social Media Use and Gaming in Europe, Central Asia and Canada”, publicat în 2024. Un alt indicator relevant este utilizarea ecranelor în timpul nopții. Potrivit studiului EU Kids Online 2026, 26% dintre copiii români cu vârste între 10 și 16 ani folosesc ecranele zilnic sau aproape zilnic pe timpul nopții, față de 18% în eșantionul internațional.
Timpul petrecut online ocupă, de altfel, o parte importantă din programul zilnic al elevilor. Studiul „Analiza stării de bine și a sănătății mintale în rândul copiilor din învățământul gimnazial în România”, realizat în 2025 de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Fondul Națiunilor Unite pentru Copii, arată că elevii de gimnaziu petrec online, în medie, aproximativ patru ore într-o zi de școală și peste cinci ore în weekend.
Aproape o treime dintre părinți nu limitează timpul petrecut online
În ciuda timpului îndelungat petrecut pe internet, măsurile de supraveghere și protecție nu sunt aplicate în toate familiile. Potrivit cercetării realizate de Ministerul Educației și UNICEF, 29% dintre elevii români spun că părinții nu intervin niciodată pentru a le limita timpul petrecut online.
În plus, studiul realizat pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații arată că 34% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani declară că părinții lor nu aplică niciuna dintre măsurile de protecție online existente.
Datele indică astfel o diferență între nivelul de expunere al copiilor la mediul digital și măsurile prin care adulții încearcă să îi protejeze. Pe lângă accesul la tehnologie, copiii au nevoie de îndrumare pentru a recunoaște situațiile periculoase și pentru a gestiona timpul petrecut pe internet.
Utilizarea tehnologiei nu este însoțită întotdeauna de competențe digitale suficiente
Deși folosesc internetul de la vârste mici, tinerii din România nu au întotdeauna competențele necesare pentru a naviga în siguranță în mediul digital. Raportul Comisiei Europene „Digital Decade 2026: Country Report – România” arată că, în 2025, doar 53% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază. Media Uniunii Europene era de 75%, diferența fiind de aproximativ 22 de puncte procentuale.
O provocare suplimentară este utilizarea inteligenței artificiale în activitățile școlare. Studiul „Inteligența artificială în învățământul preuniversitar: De la restricționarea utilizării la construirea competenței”, realizat de Edge Institute în 2026, arată că 98% dintre participanți au folosit cel puțin o dată instrumente de inteligență artificială. Dintre cei care au utilizat aceste tehnologii, 84% apelează la ele pentru activități școlare cel puțin săptămânal.
Cu toate acestea, îndrumarea oferită de școli pentru folosirea responsabilă a inteligenței artificiale rămâne limitată. Doar 15% dintre elevii participanți la studiu declară că au primit explicații de la profesori despre utilizarea acestei tehnologii. În plus, 29% spun că școala lor are reguli clare privind folosirea inteligenței artificiale, iar 27% afirmă că nu au învățat despre această tehnologie în niciun context.
Cinci direcții de acțiune pentru siguranța copiilor în mediul digital
Pe baza datelor prezentate, Alianța Binelui Comun propune cinci direcții de acțiune pentru școli, familii și instituțiile publice, cu scopul de a îmbunătăți siguranța copiilor pe internet și de a preveni utilizarea problematică a tehnologiei.
Printre măsurile propuse se numără dezvoltarea competențelor digitale și a gândirii critice, precum și educarea elevilor pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale. Alianța consideră necesară și pregătirea profesorilor, alături de stabilirea unor reguli clare în școli privind folosirea tehnologiilor digitale.
Un rol important revine și părinților, care sunt încurajați să se implice mai activ în protejarea copiilor în mediul online. Totodată, inițiativa propune încurajarea activităților sportive, culturale și de socializare fără ecrane, astfel încât timpul petrecut pe internet să nu înlocuiască alte experiențe importante pentru dezvoltarea copiilor.
Potrivit Alianței Binelui Comun, elevii au nevoie nu doar de dispozitive și acces la internet, ci și de educație digitală, capacitatea de a verifica informațiile și sprijinul adulților pentru a folosi tehnologia în siguranță.





