Un nou studiu realizat în Spania arată că un consum ridicat de alimente ultraprocesate (UPF) în primii ani de viață este asociat cu un risc de aproape patru ori mai mare de a dezvolta astm la vârsta școlară.
Cercetarea, publicată în revista Allergy, întărește dovezile tot mai numeroase privind impactul alimentației moderne asupra sănătății copiilor.
Ce sunt alimentele ultraprocesate și de ce sunt periculoase pentru copii
Alimentele ultraprocesate sunt produse industriale intens modificate, bogate în:
- zahăr adăugat
- grăsimi hidrogenate
- aditivi (coloranți, emulgatori, îndulcitori)
- ingrediente artificiale
Exemple: băuturi carbogazoase, cereale îndulcite, gustări ambalate, produse de patiserie industrială.
Acestea sunt clasificate prin sistemul NOVA, folosit în cercetarea SENDO, care grupează alimentele în funcție de gradul de procesare, nu de valoarea nutritivă.
Studiul SENDO: cum a fost realizat
Studiul a urmărit 691 de copii spanioli, cu vârste între 4 și 5 ani, timp de 3,4 ani.
Cum să îți „resetezi” corpul după excesele de Anul Nou: sfaturi alimentare și de stil de viață
Metodologia a inclus:
- chestionare alimentare detaliate completate de părinți
- clasificarea alimentelor după sistemul NOVA
- raportarea anuală a diagnosticului de astm sau alergii
- ajustarea rezultatelor pentru factori precum greutatea copilului, timpul petrecut în fața ecranelor și stilul de viață
Rezultatele: consumul ridicat de UPF crește semnificativ riscul de astm
1. Risc de aproape 4 ori mai mare
Copiii care obțineau peste 30% din energia zilnică din alimente ultraprocesate aveau un risc de 3,76 ori mai mare de a dezvolta astm.
2. Relație doză–răspuns
Pe măsură ce creștea proporția UPF în dietă, creștea și probabilitatea unui diagnostic de astm.
3. Nicio legătură cu alte alergii
Nu s-a observat o asociere între UPF și:
- dermatită atopică
- rinită alergică
- alergii alimentare
Cercetătorii sugerează că UPF ar putea declanșa inflamație non‑alergică, afectând plămânii prin mecanisme diferite de cele ale alergiilor clasice.
De ce pot afecta UPF plămânii copiilor? Mecanisme biologice posibile
Literatura științifică indică mai multe mecanisme:
- Inflamație sistemică indusă de aditivi și zahăr
- Alterarea microbiomului intestinal, cu efecte asupra imunității
- Stres oxidativ crescut
- Compuși toxici formați în procesarea industrială (ex. acrilamidă)
Aceste mecanisme sunt compatibile cu observația că UPF cresc riscul de astm, dar nu și al alergiilor.
Ce spun alte studii internaționale
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, merită menționate și alte cercetări:
• Anales de Pediatría (2021)
Asociere între consumul de UPF și episoade de wheezing la copii.
• European Medical Journal (2026)
Confirmă riscul crescut de astm și subliniază necesitatea unor politici publice pentru reducerea consumului de UPF.
• Physician’s Weekly (2026)
Reia concluziile SENDO și evidențiază relația doză–răspuns.
Recomandări pentru părinți și educatori
1. Reduceți consumul de UPF
Alternative sănătoase:
- fructe proaspete
- iaurt simplu
- nuci și semințe
- ovăz neîndulcit în loc de cereale procesate
2. Educație nutrițională în școli
Programele de educație alimentară pot reduce expunerea copiilor la UPF.
3. Politici publice necesare
Cercetătorii recomandă:
- reglementarea marketingului pentru copii
- etichetare clară privind gradul de procesare
- taxe pentru băuturi zaharoase
Vezi și
Studiul SENDO aduce dovezi solide că alimentele ultraprocesate reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea astmului la copii. Reducerea consumului de UPF în copilărie nu este doar o recomandare generală, ci o strategie de prevenție respiratorie cu impact real.
