Copilul reflectă comportamentele părinților săi, iar atunci când este expus la acte de violență sau la discuții tensionate în familie, există riscul ca acesta să interiorizeze aceste modele ca fiind corecte pentru a-și impune punctele de vedere, spune psihologul Cristian Grigore.
Comportamentul copilului, reflectare a părinților: Cum influențează exemplul lor dezvoltarea micuților
„Va ajunge să creadă că prin agresivitate își va obține ceea ce dorește. Disciplinarea copilului prin pedepse fizice poate duce la dezvoltarea unor trăsături violente sau, dimpotrivă, la o personalitate retrasă, anxioasă și inhibată. Agresivitatea nu poate fi stinsă cu mai multă agresivitate”, explică psihologul clinician Cristian Grigore, din cadrul Centrului de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter” Iași.
În opinia specialistului, mediul familial joacă un rol esențial în formarea comportamentului copiilor. Un aspect frecvent ignorat, subliniază Grigore, este importanța calității timpului petrecut cu aceștia. În loc de cadouri sau promisiuni, un dialog constant și o conexiune emoțională pot preveni acumularea de tensiuni ce duc la violență fizică sau verbală.
Psihologul Cristian Grigore: Timpul petrecut cu copiii și influențele externe joacă un rol esențial în comportamentul acestora
Psihologul Cristian Grigore, clinician în cadrul Centrului de Sănătate Mintală „Dr. Ghelerter” Iași, atrage atenția asupra importanței timpului petrecut de părinți cu copiii lor. Conform specialistului, simpla prezență fizică a părinților în aceeași încăpere cu copilul nu reprezintă neapărat un timp valoros de conectare. „Timpul petrecut împreună presupune comunicare reală: despre nevoi, dorințe, temeri, și frustrări. Copilul poate simți adesea nevoia de atenție, iar neglijarea acestuia poate conduce la comportamente violente”, subliniază Grigore.
Acesta explică faptul că un copil care nu primește atenția părinților în mod activ, prin interacțiuni și dialog, riscă să se simtă invizibil. Ca reacție, poate ajunge să adopte comportamente agresive pentru a atrage atenția asupra sa, în special în situațiile în care părinții se concentrează pe activități individuale, precum vizionarea televizorului sau citirea unei cărți.
Psihologul avertizează că violența nu poate fi combătută cu mai multă violență și că, de cele mai multe ori, copilul recurge la agresivitate din dorința de a se remarca.
În plus, Grigore abordează și fenomenul bullying-ului din școli, afirmând că victimele acestor acte de agresiune sunt adesea tentate să adopte comportamente reactive. „Elevii care se simt abuzați sau hărțuiți de colegi tind să dezvolte comportamente violente ca o formă de protecție a imaginii lor sociale. În perioada adolescenței, modul în care sunt percepuți de colegi devine esențial”, explică specialistul.
Lipsa de empatie, alimentată de expunerea excesivă la jocuri video violente și filme care glorifică ură, poate contribui semnificativ la dezvoltarea unor trăsături agresive în rândul tinerelor generații. Grigore subliniază că aceste stimuli pot menține o tensiune psihologică latentă, iar un simplu comentariu negativ din partea unui coleg poate declanșa reacții disproporționate. „Copilul care petrece mult timp în fața tehnologiei poate ajunge să nu își gestioneze furia, având o capacitate redusă de a înțelege impactul acțiunilor sale asupra celorlalți.”
Pentru a combate aceste comportamente, psihologul recomandă educația emoțională în școli, prin jocuri de rol care încurajează empatia și gestionarea conflictelor. De asemenea, este important ca părinții să adopte un stil de parenting echilibrat, evitând extremele autoritarismului sau permisivității, care pot favoriza dezvoltarea unor comportamente toxice.
Grigore adaugă că un climat școlar sigur și politici anti-bullying sunt esențiale pentru reducerea agresivității în rândul elevilor. „Este crucial ca profesorii să mențină calmul în fața comportamentelor agresive și să rezolve conflictele într-un cadru privat, subliniind totodată rolul lor de aliat al copilului și nu de adversar”, concluzionează psihologul.
Reducerea violenței școlare necesită, astfel, o abordare integrată, care să implice atât familiile, cât și școlile și reglementarea influențelor externe, precum tehnologia.
Sursa: agerpres.ro
