Un sentiment absent copiilor numit cultură !

0

Etimologic, cuvântul cultură are origini latineşti împrumutând rădăcina de la verbul “colere” ce inseamnă “a cultiva” anumite lucruri cu sensul de a le îngriji, de a le spori calitatea şi de a creşte productivitatea.

Conceptul de cultură cunoaşte o pluralitate de definiţii, astfel culturologii americani A.Kroeber şi Kluckholn susţin că există 164 de definiţii ale culturii în timp ce alt cercetător în problematica culturii Abraham Moles, constată 250 de sensuri şi definiţii.

O simplă întrebare îşi caută căderea în răspunsuri învăluite de tăcere şi voalate de umbre: Ce relevanţă mai au aceste lucruri pentru omul, individul, cetăţeanul actual?

 

Nu ştiu exact, ar fi răspunsul sincer, dar şi mai sincer ar fi să vă mărturisesc sentimentul ce mă cuprinde şi mă sugrumă continuu. Dacă ar fi să încerc să îl traduc, l-aş traduce prin sceneta Maestrul si fuseristul  în care Dem Rădulescu îi spune lui Dan Condurache “Avem nevoie de cultură că fără cultură o răhăţim de tot…”

Numeroşi oameni de seamă, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Simion Mehedinţi şi mulţi, mulţi alţii au încercat să pătrundă în labirintul înrâurit peste timp pe care noi îl numim cultură.

Cultura îşi are sorgintea în om şi în credinţa omul “fiinţă culturală” sau omul “fiinţă demiurgică”. Demiurgic, nu în sensul răsturnării raportului om- divinitate, ci în sensul dobândirii unor calităţi perene ce conduc omul spre plenitudine, spre întreg sau după unii spre atmosferă sibilinică. Cultura reprezintă universul creaţiilor valorice, astfel putem surprinde miezul culturii.

Într-un articol viitor voi dezvolta structura specifică a culturii şi anume: elementul cultural, complexul culural, aria culturală şi modelul cultural.

Cel mai important lucru este capacitatea de conversie a culturii în morală şi civilizaţie. Apare astfel Omul Izvor de civilitate. Din păcate, această realitate tine mai mult de tărâmul fantasticului, mai nou al băşcăliei printre unii dintre români.

Democratizarea semanticii cuvântului “cultura” colportă  şi o “demoncratizare” a culturii. Îşi mai găseşte cultura desfrâul de înrâurire printre oameni?

Închei cu acelaşi sentiment, dar cu un alt citat din scenetă… Incultura ne distruge… mă băiatule “!

Autor: Alexandru Filimon

Lasă un comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here