Stagnăm. Încremenim ! Acestea sunt verbele pe care le utilizăm când vorbim despre sistemul de educaţie românesc. Aici ne lovim de mentalităţi rigide, perimate care ne confirma lipsa, în România, a unei mişcări contra-culturale. Aici încă nu s-a produs o revoltă culturală de proporţii. Aici încă domină melancolia în detrimentul tinerilor care poate au nevoie de un transfer de cunoştinţe din partea celor ajunşi la maturitate. Cine are urechi să-i asculte şi disponibilitate să le vorbească?
Adrian Mangu, expert în educaţie non formală şi blogger, consideră că în vreme ce Europa doreşte focusarea copiilor pe teme de dezvoltare personală şi orientare privind cariera, predate într-un mod nonformal, adică prin „joaca practicii”, sistemul de educaţie românesc funcţionează după o sfântă şi veche educaţie formală.
Tiparele rigide, ideile fixe, teoria multă şi practica puţină oferă profesorului posibilitatea de a nu-şi părăsi zona de confort, iar elevului, iluzia unei educaţii care să îi ofere un viitor stabil. Ce poate câştiga elevul după tocirea unor materii extrem de stufoase şi cu totul depăşite? Nimic! Ce calităţi va îndeplini acesta pentru a se dezvolta armonios în viaţa de adult? Nici una! După o medie de douăzeci de ani de studii, se trezeşte descumpănit, împins de generaţiile din urmă şi pregătit pentru a se angaja într-un domeniu ce nu are legătură cu aşa-zisa lui specializare, adică, altfel spus, se află în faţa primului său compromis”, explică Mangu.
Roboţii „fură” tot mai multe locuri de muncă
În opinia sa, noul adult va fi pregătit doar să acumuleze frustrari şi eşecuri, nefiind educat în spiritul capitalist şi competitiv al acestor vremuri. „Va afla pe propria piele că teoria din şcoală va fi fost de mult uitată, că nu există stabilitate şi că totul e relativ , că apar şi dispar meserii de la an la an, că roboţii „fură” tot mai multe locuri de muncă şi că de supravieţuit, supravieţuiesc doar cei care se adaptează şi acţionează cel mai repede”, subliniază expertul.
„Nu spun că nonformalul ar fi secretul unor tineri perfecti, cum nu fac parte nici din categoria celor care preferă să înlocuiască un lucru vechi cu altul nou, dar tare mult mi-aş dori ca formalul să iasă din zona sa Dumnezeiasco-autistă (sindromul celui ce le ştie pe toate) şi să fie şi el capabil să înveţe pentru a reuşi să formeze şi să educe generaţii cel puţin fericite”, concluzionează expertul în educaţie non formală şi bloggerul Adrian Mangu.
Adrian Mangu este un om al emoţiilor în versuri, un cetăţean al societăţii româneşti şi un blogger civic și literar afiliat și blogosferei vrâncene (adimangu.wordpress.com). În prezent, scrie pentru revista Lapunkt, Vocea Diasporei şi mai multe publicații având o rubrica permanentă, Colțul Poetului, la Ziarul de Vrancea.
Mai multe detalii despre Adrian Mangu găşiţi aici.
Autor: Alexandru Filimon