Preşedintele Klaus Iohannis a trimis luni Parlamentului, spre reexaminare, legea pentru aprobarea OUG nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, motivând că aceasta ar genera „multiple efecte negative” asupra calităţii procesului educaţional, scrie Agerpres. Printre efectele negative enumerate de președinte se numără reducerea nivelului de autonomie al școlilor în regim dual.
Şeful statului arată în cererea de reexaminare transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, că legea reconfigurează cadrul normativ ce vizează organizarea şi funcţionarea învăţământului dual în România.
„Adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în redactări substanţial diferite, în forma transmisă la promulgare Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 afectează cadrul normativ necesar pentru crearea unui sistem de învăţământ profesional şi dual coerent şi deschiderea acestui sistem către operatorii economici, întrucât reduce nivelul de autonomie a şcolilor în regim dual, elimină condiţiile care vizau calitatea pregătirii realizate în cadrul practicii la agentul economic, elimină dispoziţiile privind organizarea concursurilor pentru cadrele didactice din unităţile de învăţământ dual. Multiplele efecte negative pe care prevederile Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 le pot genera cu privire la calitatea procesului educaţional impun reexaminarea acestei legi de către Parlament“, se precizează în cerere.
Autorizații și acreditări pentru operatorii economici cu care vor colabora școlile
Şeful statului precizează că eliminarea necesităţii autorizării sau acreditării operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământul dual riscă să limiteze impactul pozitiv generat de formarea elevilor în şcoli cu regim dual.
El arată că este neclar care este autoritatea ce va stabili criteriile de selecţie sau evaluare a operatorilor economici ce participă la organizarea şi desfăşurarea acestei forme de învăţământ şi care sunt aceste criterii.
„Autorizarea/acreditarea acestor operatori economici devine cu atât mai necesară, cu cât legea aflată la promulgare instituie, la art. unic pct. 4, obligaţia de acordare a unor facilităţi (nespecificate) la plata taxelor, impozitelor şi contribuţiilor datorate bugetelor de stat, locale, asigurărilor sociale, fondurilor speciale. Astfel, orice operator economic partener în organizarea şi funcţionarea învăţământului dual va beneficia de facilităţi, în vreme ce calitatea serviciilor oferite de respectivul operator nu va putea fi verificată prin raportare la conţinutul programelor de pregătire profesională propuse de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale”, se indică în cererea de reexaminare.
O altă hibă – reducerea formei de învățământ dual la o durată de trei ani
În plus, se mai arată că eliminarea posibilităţii ca învăţământul dual să poată fi organizat şi pentru calificări de nivel 4 şi 5 reduce această formă de învăţământ la una a actualului învăţământ profesional cu durata de 3 ani, care conferă acces la continuarea studiilor prin accederea la ciclul superior al liceului.
„Prin reducerea posibilităţii de construire a unei rute profesionale coerente şi de restructurare a cadrului naţional al calificărilor pentru a acomoda o rută profesională duală directă se menţine clivajul de oportunităţi de acces conferite între şcolile cu caracter profesional/dual şi liceele tehnologice”, spune preşedintele.
Problema nivelului de autonomie al instituțiilor de învățământ și a condițiilor de admitere
Şeful statului menţionează şi că unele modificări ale legii conduc la reducerea nivelului de autonomie oferit şcolilor în regim dual. Astfel, el indică faptul că sunt eliminate prevederile ce reglementează condiţiile în care este posibilă organizarea de probe de admitere în învăţământul dual, menţinându-se doar libertatea stabilirii condiţiilor de acces la nivel de unitate în colaborare cu operatorii economici.
„Stabilirea condiţiilor de acces în unităţile de învăţământ profesional dual doar de către unitatea de învăţământ şi operatorii economici parteneri – în absenţa unor condiţii minimale la nivel legislativ privind tipul, numărul şi conţinutul probelor de admitere în învăţământul dual – afectează principiile egalităţii şi calităţii procesului educaţional. Ca atare, considerăm că se impune reglementarea condiţiilor minimale de acces în unităţile de învăţământ profesional dual, unitatea de învăţământ şi operatorii economici putând să stabilească cerinţe specifice suplimentare de acces, în funcţie de specificul formării profesionale derulate”, spune preşedintele Iohannis în cererea de reexaminare.
Ocuparea posturilor didactice
El evidenţiază că s-a abrogat necesitatea obţinerii avizului consiliului de administraţie al şcolilor cu formare preponderentă în regim dual pentru depunerea de candidaturi pentru posturile didactice sau catedrele vacante şi rezervate, iar simultan s-a redus autonomia şcolilor care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual de a organiza concursuri la nivel de unitate pentru ocuparea posturilor didactice în baza criteriilor stabilite de consiliul de administraţie. Totodată, şeful statului indică faptul că a fost eliminată şi posibilitatea consiliilor de administraţie de a aviza candidaturile pentru ocuparea posturilor didactice ori catedrelor rămase neocupate prin concurs sau vacantate în cursul anului şcolar sau candidaturile pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct.
Citește și: La 11 iulie 1714, Dimitrie Cantemir devenea primul academician român din istorie
„Toate aceste abrogări sunt, în opinia noastră, de natură a afecta calitatea actului educaţional, precum şi eforturile de formare profesională a cadrelor didactice şi a managementului unităţilor de învăţământ profesional dual, fiind de esenţa acestei forme de învăţământ asigurarea implicării tuturor actorilor interesaţi, inclusiv a operatorilor economici parteneri. Altfel spus, limitarea libertăţii de acţiune şi a posibilităţilor de implicare a mediului economic în guvernanţa şcolară elimină una din principalele caracteristici ale învăţământului dual, deja statuate prin actualele prevederi ale OUG nr. 81 /2016”, arată Iohannis.
Implicarea reprezentanților mediului economic în consiliile de administrație ale școlilor
Şeful statului precizează şi să sunt eliminate o serie din prevederile de natură să creeze premisele deschiderii sistemului de învăţământ către operatorii economici, astfel, posibilitatea implicării într-o proporţie semnificativă a reprezentanţilor mediului economic în consiliul de administraţie al şcolilor a fost semnificativ redusă.
De asemenea, Iohannis arată că intervenţia legislativă privind posibilitatea extinderii numărului de locuri din consiliul de administraţie cu două poziţii deschise operatorilor economici, asociaţiilor profesionale, consorţiilor etc nu se justifică.
„Prezenţa obligatorie a reprezentanţilor operatorilor economici în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ profesional este justificată cu atât mai mult cu cât una dintre cerinţele prevăzute de lege este încheierea unui contract de parteneriat cu unitatea de învăţământ şi unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară, dar şi a unui contract individual de pregătire practică între elev, respectiv părinte, tutore sau susţinător legal al elevului minor, unitatea de învăţământ şi operatorul economic”, se precizează în cererea de reexaminare.
