Scoala românească a rămas mult în urmă. Cam de această percepţie se lovesc toate discuţiile şi toate polemicile pe tema educaţiei în spaţiul nostru public sau civic. Pornim de la un soi de pesimism incurabil care ne aruncă în universul hazardului, orbecâim de mutle ori fără să conştientizăm, spre lumi paralele fără o minimă călăuză sau capital de cunoaştere. Pe scurt, suntem prea trişti să mai privim limpede, raţional problema. Pur şi simplu nu mai reuşim să vedem calea. Aici oftăm cu toţii şi privim îndelung.
Problema acestei percepţii amplificate a prins proporţii tot mai mari în ultimul timp, pe fondul accentuat al eroziunii încrederii în profesori. Pe lângă aceste veşnice probleme, noile realităţi naţioanle, dar şi geopolitice ne împing spre o altă viziune. Corupţia, o temă predilectă mai ales în spaţiul estic (să ne amintim de oligarhi şi de dezastrul economic din Ucraina!) a devenit un element dominant în spaţiul public. Aici avem de-a face cu o certitudine.
Generaţiile ce vin au nevoie să cunoască definiţia corupţiei şi implicaţiile ei sociale. Pentru acest lucru avem nevoie de educaţie.
Orizontul politic şi geopolitic predictibil de care beneficiam cu ani în urmă a dispărut chiar dacă pleiade de analişti încearcă din răsputeri să nu creeze haos şi panică în mase prin discursuri prea pronunţate pe problema amenintării Federaţiei Ruse, implicit pericolul la Marea Neagră. Scoala românească nu poate ignora aceste realităţi care ne afectează dincolo de capacitatea noastră de a le ignora. Refoma în sistemul de învăţământ românesc trebuie să ţină cont de aceste elemente dacă nu doreşte să devină un fel de himeră pierdută prin discursul politic, fără nici o relevanţă. Reforma acestui sistem pleacă şi de la aceste lucruri, nu doar de la salarii mai mari.
„Educația Juridică ar trebui să completeze noțiunile predate în cadrul Educației Civice”
În această manieră, se exprimă public şi Marius Pricop, jurist şi expert în relaţii internaţionale „Consider că predarea Educației Juridice, ca materie obligatorie în învățământul preuniversitar, este este imperios necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților. Educția Juridică ar trebui introdusă pentru a veni în sprijinul Educației Civice, materie studiată în prezent în învățământul preuniversitar, care îi învață pe elevi denumirea sistemului politic precum și a formelor de organizare ale statului și a populației din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Educația Juridică ar trebui să completeze noțiunile predate în cadrul Educației Civice cu sublinierea drepturilor și obligațiilor cetățenilor care trăiesc sub un regim democratic. Trebuie subliniat, în primul rând, că orice drept are o obligație corelativă și că cetățenii nu au numai drepturi ci au și obligații”, subliniază expertul.
„Odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, consider că este foarte important ca orice cetățean român ca cunoască ce înseamnă să fii cetățean european, să cunoască drepturile precum și obligațiile derivate din acest raport”, consideră expertul.
În opinia sa, expunerea acestor drepturi și obligații trebuie făcută în funcție de vârsta elevului pentru a conștientiza rolul pe care acesta îl are în societate în acel moment. „Pentru a veni în sprijinul elevilor, Educația Juridică trebuie să cuprindă și explicarea procedurii de obținere a cărții de identitate, a permisului auto precum și alte acte fără a se limita strict la această procedură ci explicând drepturile și obligațiile cetățenești care vin odată cu aceste documente”, explică Pricop.
Istoria, geopolitica nu trebuie să stârnească repulsie !
În ceea ce privește studiul relațiilor internaționale în sistemul preuniversitar, expertul crede că ar fi de bun augur introducerea unei materii opționale care să trateze această temă: „ În primul rînd, pentru elevii pasionați de istorie, pentru a înțelege mai bine vastitatea acestei discipline precum și raporturile existente între diferite civilizații de-a lungul timpului, dar și pentru cei mai puțin interesați de istorie, deoarece este foarte important pentru fiecare cetățean să cunoască aliații țării lor precum și structurile militare și organizațiile internaționale din care țara lor face parte”
„Ca și în cazul educației juridice, trebuie selectat cu grijă conținutul cursului și adaptat vârstei și capacității de conștientizare precum și expunerea într-un mod în care conținutul să fie găsit interesant de elevul căruia i se adresează acel curs pentru a nu-i creea elevului un sentiment de repulsie față de acest subiect, sentiment care l-ar putea urmări până la maturitate, influențându-i deciziile în ceea ce privește cariera”, concluzionează expertul Marius Pricop.
Autor: Alexandru Filimon
