Un studiu realizat de Fundația World Vision România dezvăluie o realitate îngrijorătoare: jumătate dintre copiii români consideră că adulții nu îi ascultă atunci când se iau decizii care îi afectează direct.
De asemenea, peste 40% dintre elevi afirmă că profesorii nu le cer părerea cu privire la predare și evaluare. În acest context, noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, aflate în dezbatere publică, își propun să ofere elevilor mai multă autonomie și flexibilitate în educație.
Copiii români se simt ignorați de adulți. Un studiu arată că jumătate dintre ei nu sunt ascultați în decizii
Ministerul Educației și Cercetării propune modificări pentru a adapta sistemul educațional la nevoile actuale ale elevilor. Una dintre principalele schimbări este introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), care va reprezenta 15% din totalul materiei studiate.
Această măsură înlocuiește curriculumul la decizia școlii, oferindu-le liceenilor mai multă libertate în alegerea disciplinelor opționale, în funcție de interesele și planurile lor de carieră.
Reprezentanții World Vision România consideră că această măsură va contribui la dezvoltarea personală a elevilor și la o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. Flexibilizarea conținutului educațional este o practică aplicată cu succes în alte sisteme de învățământ internaționale, iar adaptarea sa în România este văzută ca un pas necesar pentru modernizarea educației.
Elevii își doresc mai multă autonomie, dar se tem de lipsa resurselor
Membrii Consiliului Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România apreciază introducerea curriculumului la decizia elevului, considerând că această măsură va sprijini dezvoltarea și autonomia lor în liceu. Totuși, ei sunt preocupați de modul în care școlile vor putea implementa aceste schimbări, mai ales în mediul rural.
„Considerăm că această îngrijorare este cauzată, în principal, de faptul că în clase elevii nu sunt, în general, în centrul procesului de educație, iar încrederea lor în instituții este extrem de scăzută: peste 60% din tineri nu au încredere în instituțiile statului, iar 90% spun că politicienii mint”, arată studiul citat.
De asemenea, există temeri legate de lipsa cadrelor didactice specializate pentru a preda materiile opționale propuse.
„Multe dintre aceste materii riscă să nu fie disponibile în toate școlile, mai ales în zonele rurale, unde deficitul de profesori este o problemă majoră”, avertizează Consiliul Consultativ al Copiilor.
Pentru ca reforma educațională să aibă un impact real, specialiștii subliniază importanța sprijinirii școlilor cu resurse adecvate. Elevii propun ca disciplinele opționale să fie grupate în anumite zile, astfel încât profesorii specializați să poată preda în mai multe școli, inclusiv în mediul rural.
„Școlile trebuie susținute cu resurse pentru a deveni atractive pentru specialiști și pentru a oferi elevilor opționale potrivite profilului fiecărei unități de învățământ”, afirmă reprezentanții Consiliului Consultativ al Copiilor.
Totodată, aceștia atrag atenția că libertatea de alegere oferită elevilor trebuie însoțită de sprijin concret pentru orientarea lor educațională și profesională.
„Elevii nu au mai fost puși în această ipostază până acum, astfel va fi dificil dacă nu vor avea repere clare în a se orienta pentru alegerea opționalului. Ne dorim un sistem real de susținere care să îi ajute să conștientizeze importanța educației în viața lor”, au declarat reprezentanții elevilor.
Profesorii și părinții, actori-cheie în succesul reformei
Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, subliniază că descentralizarea deciziilor privind curriculumul va facilita o colaborare mai eficientă între elevi, profesori și părinți. Totuși, pentru ca această schimbare să aibă impactul dorit, este esențial ca profesorii să fie bine pregătiți, iar părinții să înțeleagă importanța implicării copiilor în alegerea propriului parcurs educațional.
„Avem șansa de a pregăti următoarele generații pentru o adaptare mai bună pe piața muncii, având în vedere atât interesul lor, cât și al comunității. Va urma însă o perioadă de test și învățare: trebuie să ne asigurăm că vocea copilului este real ascultată. Pentru acest lucru avem nevoie de profesori pregătiți și părinți care să înțeleagă în mod real importanța acestei alegeri”, a declarat Mihaela Nabăr.
Totodată, ea consideră că succesul noilor planuri-cadru depinde de comunicare, informare și formare constantă a tuturor actorilor implicați.
„Este important să reprioritizăm importanța educației la nivel local, iar acest lucru se poate face doar prin investiții monitorizate îndeaproape și prin promovarea modelelor de bună practică”, a adăugat aceasta.
Viitorul educației: provocări și perspective
În România, una dintre principalele provocări rămâne prevenirea abandonului școlar și menținerea elevilor în sistemul educațional. Potrivit World Vision România, peste 40% dintre elevii de gimnaziu nu își doresc să continue studiile la liceu, preferând să se angajeze sau să urmeze un curs de calificare. În rândul liceenilor, un procent similar nu intenționează să meargă la facultate, ci să intre direct pe piața muncii sau să își deschidă propria afacere.
Această situație evidențiază necesitatea unui sistem educațional mai flexibil, care să ofere elevilor atât competențe teoretice, cât și practice, pregătindu-i pentru un viitor sigur, indiferent de traseul ales.
Pentru ca reforma educațională să își atingă obiectivele, implementarea noilor planuri-cadru trebuie susținută prin mecanisme eficiente de sprijin, astfel încât fiecare elev să aibă oportunitatea reală de a-și urma pasiunile și aspirațiile. Investițiile în educație și colaborarea între toți factorii implicați sunt esențiale pentru succesul acestei transformări.
Sursa: ego.ro
